Archives for Uncategorized

Legea preventiei : Ministrul pentru mediul de afaceri anunta ca Legea preventiei va intra saptamana viitoare in dezbatere publica!

Proiectul Legii preventiei va intra saptamana viitoare in procedura de dezbatere publica, a anuntat Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, la inceputul sedintei de guvern de joi. Acesta a mai spus ca sub incidenta legii nu vor intra faptele contraventionale cu un grad de pericol ridicat, „care sa afecteze sanatatea si securitatea populatiei, si, aici, as mentiona produse alimentare alterate, munca la negru”.

Ministrul a mai spus ca va exista va exista un portal unic care sa contina toate elementele referitoare la obligatiile legale pe care agentii economici le au in raport cu organismele de control. „Ganditi-va ca un IMM cu doi angajati, pe langa faptul ca trebuie sa-si desfasoare activitatea de zi cu zi, trebuie sa cunoasca si un univers de restrictii. De aceea, componenta de informare-educare este esentiala in asamblarea noii legi”, a precizat ministrul. Acesta a mai spus ca un principiu al Legii preventiei este identificarea zonei de rezonabilitate in actul de control. La prima abatere ar urma sa fie dat un avertisment, fara alte sanctiuni complementare, dar cu o monitorizare riguroasa a planului de conformare.

Scopul Legii preventiei va fi prevenirea aplicarii automate a sanctiunilor pentru faptele care constituie contraventii, prin intocmirea unui plan de conformare, astfel incat sa fie acordat contribuabilului un termen in care va avea posibilitatea sa corecteze neregulile constatate si sa se conformeze dispozitiilor legale. Aceasta lege va obliga autoritatile cu atributii de control sa procedeze, in primul rand, la educarea si perfectionarea antreprenorilor, precum si la prevenirea greselilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sanctionat, daca inainte nu a fost indrumat si prevenit, potrivit unui comunicat al Guvernului din 12 ianuarie 2017.

Potrivit acestuia, Legea preventiei se va aplica pentru sanctiunile prevazute de: Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Legea securitatii si sanatatii in munca, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Legea contabilitatii, Legea dialogului social, Legea privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de munca, Hotararea de Guvern privind registrul general de evidenta a salariatilor.

sursa : hotnews.ro

Read more

Cele 7 plafoane fiscale actualizate la 2017 (in functie de cursul la 31.12.2016)

Iata mai jos care vor fi cele 7 plafoane fiscale care se aplica incepand cu 1 ianuarie 2017, actualizate in functie de cursul valutar de la 31.12.2016 .

Avand in vedere ca 31 decembrie 2016 a fost zi nebancara, in care nu s-a publicat un curs, cursul valutar este cel publicat in 30.12.2016 : 4,5411 lei/eur.

  1. Plafonul pentru incadrarea la microintreprinderi – cifra de afaceri sub 100.000 eur (cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în EUR este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent –la 31.12.2016 a fost de 4,5411  prin urmare plafonul este 454.110 lei.
  2. Plafon pentru care ai obligatia de a te inregistra ca platitorde tva: cifra de afaceri : 65.000 eur.
    Mai precis, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de TVA ( regim special de scutire)
  3. Plafonul pentru a trece de la tva la incasare la tva normal– cifra de afaceri :2.250.000 lei.
  4. Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în Româniaachiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc printre altele si condiţia ca valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR (34.000lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Nationaa a Romaniei la data aderării).
  5. Plafonul pentru trecerea de la platitor trimestrial de tva la platitor lunareste cifra de afaceri de 100.000 eur(contravaloarea  in lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului  2016 respectiv 4,5411 ). Astfel plafonul la 2017 este de454.110  lei.
  6. Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real.(Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 EUR este cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal 2016 –inca nu a fost publicat.
  7. Pentru vânzări la distanţă, plafonul de la art. 275 alin. (2) lit. a) din CF este de 35.000 eur.(contravaloarea in lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, când cifra sutelor este egală cu sau mai mare decât 5, şi prin reducere, când cifra sutelor este mai mică decât 5, prin urmare plafonul este de118.000 lei.)

 

 

sursa : contzilla.ro

Read more

ANAF: Modificari ale Codului fiscal, aplicabile de la 1 ianuarie 2017


Noul Cod fiscal a intrat in vigoare la inceputul anului in curs, insa unele prevederi devin aplicabile incepand cu prima zi a anului viitor. Totodata, exista si reglementari care vor disparea efectiv din 2017, precum impozitul pe constructii cunoscut mai bine ca „taxa pe stalp”. Despre acestea, dar si despre celelalte noutati fiscale ce vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2017, aflati din cele ce urmeaza.

TVA standard de 19%

Una dintre principalele prevederi aplicabile din prima zi a anului urmator vizeaza o noua reducere a cotei standard de TVA, de la 20%, atat cat este in prezent, la 19%.

Taxa pe stalp dispare in ceea ce priveste impozitul pe constructii, cunoscut mai bine ca „taxa pe stalp”, acesta va fi eliminat la finele anului in curs. Astfel, in 2016, impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie 2015, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor. Conform reglementarilor aplicabile in prezent, la plata impozitului pe constructii sunt obligate trei categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza:

– persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonial, potrivit legilor de organizare si functionare;

– persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

– persoanele juridice cu sediu social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene. Prin urmare, contribuabilii enumerati anterior au fost obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe constructii, pana la data de 25 mai, plata „taxei pe stalp” realizandu-se in doua transe egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie.

Ce se schimba in zona CASS? Codul fiscal va aduce noutati, din prima zi a lui 2017, si in ceea ce priveste contributiile de asigurari sociale de sanatate (CASS).

1. Venituri din salarii sau cele asimilate salariilor:

– daca totalul veniturilor obtinute lunar va fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, contributia individuala se va calcula in limita acestui plafon.

2. Venituri din pensii:

– si in cazul persoanelor care obtin venituri din pensii, pentru veniturile realizate din 2017 incepand, in situatia in care veniturile depasesc valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, CASS individuala se va calcula in limita acestui plafon.

3. Venituri din activitati independente:

– pentru astfel de venituri realizate, din 2017 baza lunara de calcul nu va putea fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

4. Venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la sursa:

– pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie anul viitor, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

Astfel, din 2017, spre deosebire de anul in curs, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala vor fi incluse in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul va obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la cinci castiguri salariale medii brute. in mod asemanator, si veniturile obtinute din dividende vor fi incluse in baza de calcul a contributiei la sanatate, chiar daca beneficiarul este salariat, cu mentinerea aceleiasi plafonari amintite si anterior.

5. Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura:
– si in cazul realizarii acestor venituri, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

6. Venituri din investitii si alte surse

– in mod similar, pentru persoanele care realizeaza venituri din investitii sau din alte surse, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

Si in situatia persoanelor fizice care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si a celor care primesc indemnizatie lunara pentru cresterea copilului, daca totalul veniturilor obtinute lunar va fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, contributia individuala se va calcula, de anul urmator, in limita acestui plafon.

Impozit specific pentru industria hoteliera si de alimentatie publica

Tot din 2017 va intra in vigoare si Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, prevederile acesteia urmand sa avantajeze anumite companii si sa dezavantaje multe altele, in special pe cele de mici dimensiuni.

Mai exact, impozitul specific, care va fi calculat in functie de cateva variabile, cum ar fi suprafata, rangul localitatii sau sezonalitatea, va fi datorat de toate societatile care au inscrise in actul constitutiv, ca activitati principale sau secundare, una sau mai multe activitati prevazute de opt coduri CAEN din domeniile turistic, hotelier, restaurante, baruri si alimentatie publica. Astfel, indiferent daca sunt sau nu profitabile, restaurantele, barurile ori cafenelele vor trece de la anul la acest nou sistem de impozitare.

Sursa: ANAF

Read more

Ghid complet pentru plata drepturilor de autor în 2016. Ce impozite plătesc și ce declarații depun persoanele fizice și companiile

Din 2016, toate persoanele plătite pe drepturi de autor vor datora CAS în sumă de 10,5%, chiar dacă sunt și salariate (fac excepție pensionarii, care nu datorează CAS pentru drepturi de autor, n.red.).

CAS va fi reținut și virat de către compania plătitoare de drepturi de autor.

Impozit pe venit

Începând cu 2016, se mărește cota forfetară de cheltuieli de la 20% la 40%.

Se modifică modalitatea de reținere a impozitului pe venit considerat impozit final. Din 2016, baza de calcul pentru impozitul pe venit se determină scăzând din venitul brut cheltuielile forfetare de 40% și contribuțiile sociale reținute.

Practic, va fi mai eficient pentru persoanele fizice să treacă în contractul de prestări servicii că impozitul pe venit este final. În acest fel, i se reține un impozit de 9,60% ( 60% X 16%) comparativ cu 10%, cât ar fi impozitul reținut în cazul în care nu se face această opțiune în contract. Plus că persoana fizică va scăpa de completarea declarației 200.

CASS

CASS de 5,5% va deveni obligatoriu din 2017, în anul 2016 persoanele care obțin venituri din drepturi de autor și sunt și salariați nu vor plăti CASS aferent drepturilor de autor.

1. Cine poate fi plătit pe baza drepturilor de autor

Persoanele fizice care au un drept de autor asupra muncii lor pot fi remunerate pe baza unui contract de cesiune a drepturilor de autor. Dreptul de autor asupra lucrării se transferă plătitorului.

Activitățile care acoperă dreptul de autor sunt: crearea de opere literare și publicistice, inclusiv programele de calculator; operele științifice, fotografice, muzicale, de artă plastică sau grafică sau operele de arhitectură.

Legislație: Legea 8/1996 privind drepturile de autor

2. Atenție la reclasificările făcute de ANAF

Ce verifică ANAF

Organele fiscale pot să reclasifice o activitate aferentă unui drept de autor ca și activitate aferentă unui salariat, dacă există suspiciunea că activitatea aferentă dreptului de autor maschează o activitate salarială, cu scopul de a plăti mai puține taxe.

Condiții pentru reclasificare

Codul Fiscal stipulează că o activitate este independentă dacă sunt îndeplinite cel putin patru condiții din cele șapte menționate în Cod.

Cele șapte criterii sunt:

  • libertatea de a alege modalitatea de lucru;
  • prestează servicii pentru mai mulți clienți;
  • riscurile privind activitatea prestată sunt suportate de către persoana fizică;
  • persoana fizică folosește bunuri proprii pentru desfășurarea activității;
  • se folosesc cunoștințele deținute de către persoana fizică;
  • persoana fizică face parte dintr-un organism/corp care coordonează activitatea profesională;
  • persoana fizica poate să angajeze alte persoane sau să colaboreze cu terți pentru prestarea serviciului.

Riscuri

Organele fiscal pot reclasifica activitatea aferentă dreptului de autor ca și activitate salarială și să recalculeze taxele aferente. Diferența de taxe și penalitățile de întârziere sunt datorate solidar de către angajator și persoana fizică.

Legislație: art 7 pct 3 din Codul fiscal

3.    Înregistrare activitate de drepturi de autor. Unde trebuie înregistrat și ce declarații trebuie depuse

Declarația 020 „Declarația de înregistrare fiscală” depusă la ANAF

Declarația 020 se depune la ANAF în momentul începerii activității. Această declarație se depune indiferent dacă persoana fizică a optat pentru impozit pe venit final sau nu.

Declaratia 220 privind veniturile estimate

Dacă persoana fizica optează pentru calculul impozitului în sistem real (adică va ține contabilitatea în partidă simplă evidențiind veniturile și cheltuielile deductibile), trebuie să depună Declarația 220 în 30 de zile de la data începerii activității sau până în data de 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au desfășurat activitate în anul precedent.

Legislație: art 71, art 120 din Codul fiscal

4.  Ce opțiuni au persoanele fizice plătite pe drepturi de autor

4.1 Opțiunea pentru impozit pe venit ca impozit final

Persoanele fizice pot opta în contractul de prestări servicii pentru impozit pe venit caimpozit final. Dacă optează pentru această soluție, persoana fizică nu mai trebuie să țină evidența contabilă, iar impozitele vor fi reținute și plătite de către firma plătitoare a drepturilor de autor.

Din 2016, este mai eficientă aceasta modalitate, deoarece se reține un impozit de 9,60% (60% X 16%) comparativ cu 10%, cât ar fi reținerea în cazul în care nu se optează pentru impozit pe venit final.

Dacă persoana fizica nu optează în contract pentru impozit pe venit ca impozit final, trebuie să țină evidența veniturilor în Registrul de evidență fiscală și să depună declarația 200.

Impozitul pe venit se calculează scăzând din venitul brut o cotă forfetară de cheltuieli în sumă de 40% din venitul brut și contribuțiile sociale reținute.

4.2 Impozitarea venitului în sistem real

Dacă persoana fizică consideră că pentru obținerea veniturilor au fost generate cheltuieli mai mari de 40% din venituri, se poate opta pentru calculul impozitului pe venit în sistem real, depunând declarația 220 și declarația 200 (vezi punctul 3). Totuși, sunt puține cazurile în care cheltuielile aferente activității de drepturi de autor să depășească 40% din venituri.

Legislație: Ordinul  170/2015; art 70, art 71,72, 73  din Codul fiscal

5. Ce declarații se depun anual la Fisc

Declaratia 200 privind veniturile realizate

Declarația 200 se depune în functie de opțiunea pe care o ia persoana fizică plătită pe baza dreptului de autor, în momentul încheierii contractului de prestări servicii.

Dacă se optează pentru impozitul pe venit ca impozit final, persoana fizica nu mai trebuie sa mai depuna declaratia 200. Platitorul contractului va retine 16% din venitul brut din care va scadea cheltuielile forfetare in suma de 40% din valoarea contractului si contributiile sociale retinute.

Dacă nu se optează pentru impozit pe venit ca fiind final, persoana fizică trebuie să depunădeclarația 200 până în data de 25 mai anul următor.

Legislație: art 70-73 din Codul fiscal

Depășire plafon cifra de afaceri 220.000 lei

Dacă persoana fizică depășește de-a lungul unui an cifra de afaceri de 220.000 lei, trebuie să se înregistreze din punct de vedere al TVA, depunând declarația 020.

Legislație: art 310 alin 1 din Codul fiscal

6. Ce declarații depun companiile plătitoare de drepturi de autor

Declarația 112

Declarația 112 se depune cu datele și CNP-ul persoanei pentru care s-au reținut impozitul pe venit și contributiile sociale până în data de 25 a lunii următoare reținerii. Informațiile pentru beneficiarii drepturilor de autor se declară la secțiunea C.

Declarația 205 recapitulativă

Declarația 205 se depune până la sfârșitul lunii februarie a anului următor reținerilor. Declarația va reflecta valoarea tuturor reținerilor la nivel de fiecare beneficiar, trecându-se CNP-ul fiecăruia.

7. Impozit pe venit. Cum se calculează și când se plătește

Impozitul pe venit este declarat și plătit în funcție de opțiunea pe care o ia persoana fizică plătită pe baza dreptului de autor, în momentul încheierii contractului de prestări servicii. Din 2016, este mai eficientă modalitatea impozitului pe venit ca impozit final, deoarece se reține un impozit de 9,60% (60% X 16%), comparativ cu 10%, cât ar fi reținerea în cazul în care nu se optează pentru impozit pe venit final

Dacă se optează pentru impozitul pe venit ca impozit final, persoana fizică nu mai trebuie să mai depună declarația 200 și nu mai trebuie să plătească niciun impozit suplimentar. Plătitorul contractului va reține 16% din venitul brut, din care va scădea cheltuielile forfetare în sumă de 40% din valoarea contractului și contribuțiile sociale reținute.

Dacă nu se optează pentru impozit pe venit ca final, plătitorul de contract va reține impozit pe venit în sumă de 10% din valoarea contractului. Persoana fizică trebuie să depună declarația 200 până în data de 25 mai anul următor. În declarația 200, persoana fizică va trece valoarea veniturilor obținute, iar la cheltuieli deductibile va trece 40% din veniturile brute (pentru persoanele care folosesc cote forfetare de cheltuieli) și contravaloarea contribuțiilor sociale reținute.

ANAF va trimite o decizie pentru plata diferenței de venit.

Persoanele fizice care realizează venituri din proprietate intelectuală au posibilitatea să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real. Această opțiune se face în 30  de zile de la începerea activității sau până la data de 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au realizat venituri în anul anterior și este obligatorie cel puțin 2 ani.

Legislatie: art 70, art 71, art 72, art 73 din Codul fiscal

8. CAS. Cum și când  se plătește

Începând cu 1 ianuarie 2016, persoanele fizice care sunt plătite pe bază de drepturi de autor li se calculează și reține CAS de către plătitorul de venit , indiferent dacă persoana fizică are și calitatea de salariat (excepție fac pensionarii).

CAS este  calculat prin formula:

CAS datorat = (Venit contract – 40% din venit reprezentând cheltuieli forfetare) * 10,5%

Baza la care se calculează cota de 10,5% nu poate să fie mai mare de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

CAS-ul calculat și reținut reprezintă impozit final.

Legislație: art 149 din Codul fiscal

9. CASS. Cum și când se plătește

În anul 2016, persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și care sunt și salariate nu trebuie să plătească CASS . Începând cu 1 ianuarie 2017, vor plăti CASS și persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de autor și sunt și salariați.

Calculul CASS se face:

CASS datorat = (venit contract – 40% X venit brut reprezentând cheltuieli forfetare) X 5,5%

Începând cu 1 ianuarie 2017 baza de calcul al CASS nu poate fi mai mare de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Legislație: art 171 din Codul fiscal

10. Persoane fizice obțin venituri din drepturi de autor din servicii în străinătate

Persoana fizică ce încasează servicii din străinătate trebuie să declare aceste venituri în declarația 201.

Dacă persoana fizică ce obține venituri din drepturi de autor prestează servicii către companii din UE plătitoare de TVA (indiferent dacă serviciul este efectuat în România sau în străinătate) trebuie să se înregistreze la ANAF din punct de vedere al TVA-ului. De asemenea, trebuie să se înregistreze în ROI și să depună declarația 390 pentru lunile în care s-au efectuat serviciile.

Pentru a beneficia de convenția de evitare a dublei impuneri, persoana fizică trebuie să prezinte companiei străine certificatul de rezidență fiscală din România. Dacă prezintă certificatul de rezidență fiscală, compania străină nu va reține niciun impozit.

Dacă de-a lungul a 12 luni, persoană fizică stă mai mult de 183 de zile într-o țară străină, se aplică convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și țara respectivă. Regula este că, dacă se depășesc 183 de zile, persoana fizică va plăti impozitul pe venit în țara respectivă  (doar pentru venitul obținut din acea țară) și trebuie să se înregistreze ca sediu permanent. În România, va primi credit fiscal și poate solicita rambursarea impozitului reținut în România.

Dacă persoana fizică stă mai mult de 183 de zile în afara României, trebuie să depună la ANAF și “Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România

Legislație: convenția de evitare a dublei impuneri, art 59 alin 3, art 230 alin 3, art 317 alin 1 lit b, art 317 alin 10 din Codul fiscal.

sursa : www.avocatnet.ro

Read more

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a trecut de Senat .

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a trecut de Senat în septembrie 2015, iar astăzi a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor. Asta înseamnă că documentul mai are nevoie doar de semnătura preşedintelui Klaus Iohannis pentru a se aplica.

Persoanele care, în ultimii doi ani (faţă de un an, cât se prevede acum) de dinaintea naşterii copilului, au obţinut venituri impozabile timp de minimum 12 luni vor beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. În plus, spre deosebire de regulile actuale, vor putea să ceară intrarea în concediu şi persoanele care câştigă bani din silvicultură şi piscicultură.

„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, scrie în forma amendată a propunerii de act normativ.

În prezent, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, părinţii trebuie să opteze ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. Astfel, deoarece deputaţii au adoptat proiectul, părinţii vor beneficia de o durată unică a concediului de creştere.

În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă, ca în momentul de faţă. „Indemnizaţia lunară (…) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevede iniţiativa legislativă care va ajunge în perioada următoare la promulgare. În acest fel, parlamentarii sunt de părere că se va asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.

Dispoziţiile legale actuale stabilesc că indemnizaţia are un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi limitele minime şi maxime sunt raportate la indicatorul social de referinţă (ISR – care momentan are un cuantum de 500 de lei). Mai exact, pentru concediul de creştere până la vârsta de un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 6,8 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 3.400 de lei), iar pentru concediul de creştere până la vârsta de doi ani, indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 2,4 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei).

Proiectul de lege va urma să se aplice începând din data de 1 iulie (după creşterea, la 1 mai, a salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei), ceea ce înseamnă că indemnizaţia va avea un cuantum minim de 1.062,5 lei.

Nivelul indemnizaţiei va fi majorat, potrivit actului adoptat azi, cu 1.062,5 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

În altă ordine de idei, părinţii aflaţi în concediul de creştere care vor opta pentru o revenire mai rapidă în câmpul muncii vor primi lunar un stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă aferentă concediului, adică 531,25 lei. În prezent, stimulentul de inserţie are un cuantum lunar de 1 ISR, adică 500 de lei.

La fel ca în prezent, oricare dintre cei doi părinţi ai copilului va putea să ceară intrarea în concediul de creştere şi stimulentul de inserţie.

De reţinut este că duminică, într-o emisiune la postul Pro TV, premierul Dacian Cioloş a atras atenţia că parlamentarii n-au indicat de unde se vor putea lua bani pentru creşterea indemnizaţiei de concediu, din moment ce alocările bugetare pentru 2016 deja au fost făcute.

Important! În forma pe care a adoptat-o Senatul anul trecut, propunerea de act normativ prevedea că persoanele care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani urmau să primească în primul an cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei. Astfel, abia în al doilea an cuantumul maxim urma să fie de doar 1.200 de lei. Totuşi, deputaţii au ales să renunţe la această variantă.

Indemnizaţiile celor aflaţi deja în concediul de creştere vor fi recalculate

Propunerea de act normativ urmează să intre în vigoare de la 1 iulie, iar aceasta se va aplica inclusiv părinţilor care la momentul respectiv se vor afla deja în concediul de creştere.

Mai precis, persoanele aflate în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (ori trei ani, în cazul copilului cu handicap) sau în plata stimulentului de inserţie, precum și în concediul fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani îşi vor putea modifica opţiunea în baza unei cereri şi a actelor cu care se dovedeşte suspendarea realizării veniturilor impozabile pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani).

Referitor la părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare se va face din oficiu, în baza documentelor folosite la acordarea acestui drept.

Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie promulgat de preşedintele ţării şi publicat în Monitorul Oficial.

sursa avocatnet.ro

Read more

ANAF a intrat in Centrul Vechi, Ateneu si Herastrau: Amenzi de peste 400.000 de lei, intr-o noapte, pentru note nefiscale

Inspectorii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) au descins intr-o noapte in localuri din Centrul Vechi al Capitalei, zona Ateneu si Parcul Herastrau, aplicand amenzi de 437.200 de lei, in principal pentru emiterea unor bonuri nefiscale sau note proforme in locul celor fiscale, a informat, luni, ANAF, intr-un comunicat remis HotNews.

In actiunile de control, care au avut loc sambata noaptea, 220 de inspectori de la Directia Antifrauda a ANAF au verificat 98 de societati comerciale din zonele Centrul Vechi, Ateneu si Herastrau, din Bucuresti, in principal pentru verificarea modului in care sunt respectate obligatiile legale de a utiliza casa de marcat electronica fiscala si de a emite bon fiscal.

In urma controalelor, au fost aplicate 135 de amenzi in suma totala de 437.200 lei si au fost confiscati 8.081 lei in numerar.
De asememenea, inspectorii antifrauda au suspendat activitatea unui agent comercial si au emis 11 avertismente.

„In urma actiunii de sambata noaptea, s-a constatat ca, aproape fara exceptie, cei controlati eliberau note de plata proforme sau bonuri nefiscale in locul bonului fiscal, existand suspiciunea intemeiata ca acestia tin evidenta dubla a activitatii”, a mentionat ANAF, in comunicat.

Totodata, reprezentantii a 49 de agenti economici, verificati in cadrul actiunilor de control desfasurate sambata noaptea au fost invitati la sediul Directiei Antifrauda, in pentru mari, 22 septembrie.

„Discutiile vor viza gasirea de solutii pentru eliminarea practicilor uzitate de acestia, respectiv tinerea unei evidente duble si eliberarea notelor proforme/ de consum/ bonurilor nefiscale in locul bonului fiscal”, mentioneaza sursa citata.

In context, ANAF avertizeaza ca va proceda la o verificare atenta a evidentelor tehnico-operative si contabile.

Fiscul atrage atentia ca „in ciuda actiunilor concertate ale inspectorilor antifrauda demarate in martie 2015, o parte dintre agentii economici nu au inteles ca, alaturi de cazurile de mare evaziune instrumentate, ANAF acorda o atentie deosebita evaziunii fiscale rezultate din neemiterea bonului fiscal”.

In situatia repetarii unor astfel de constatari, in conformitate cu OUG 28/1999, activitatea acestor agenti va fi suspendata, mai avertizeaza ANAF.

 

sursa : www.hotnews.ro

Read more

CASS: Procedura de acordare a deducerii contributiei de sanatate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Prin OANAF 2203/2015 publicat in MOF nr. 647 din 26 august 2015 a fost aprobata Procedura privind recalcularea bazei impozabile pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor, in vederea acordarii deductibilitatii contributiei de asigurari sociale de sanatate.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2014 persoanele care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii si la cel de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, dupa caz.

Contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate pentru anul fiscal se deduc din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosintei bunurilor, indiferent daca determinarea venitului net se efectueaza in sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli. Contributiile de asigurari sociale de sanatate se deduc numai de organul fiscal competent la stabilirea obligatiilor fiscale anuale. Organul fiscal competent are obligatia recalcularii bazei impozabile in vederea acordarii deductibilitatii contributiei de asigurari sociale de sanatate si determinarea impozitului pe venit anual datorat.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa unde isi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania;

b) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al imputernicitului sau curatorului fiscal, dupa caz, in cazul persoanelor fizice care nu au domiciliul fiscal in Romania, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal;

c) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fara domiciliu fiscal in Romania, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, altele decat cele prevazute la lit. b).

Prin OANAF 2203 publicat in MOF nr. 647 din 26 august 2015 a fost aprobata Procedura privind recalcularea bazei impozabile pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor, in vederea acordarii deductibilitatii contributiei de asigurari sociale de sanatate.

Conform procedurii, recalcularea venitului net/bazei impozabile se efectueaza pentru urmatoarele tipuri de venit:

a) venituri din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendare;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere, calificate in categoria veniturilor din activitati independente;

c) venituri din inchiriere in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre 1 si 5 camere inclusiv, altele decat cele care constituie structuri de primire turistica.

In categoria venituri din cedarea folosintei bunurilor se cuprind si cele realizate de persoanele care, in cursul anului, depasesc numarul de 5 camere de inchiriat.

Contributia de asigurari sociale de sanatate anuala datorata, alocata venitului realizat corespunzator fiecarei surse se deduce din:

a) venitul net anual declarat in formularul 200 „Declaratie privind veniturile realizate din Romania”, in situatia contribuabililor care au obligatia depunerii declaratiei (rd. 3 „Venit net anual” de la cap. II „Date privind veniturile realizate, pe surse si categorii de venit”, lit. B „Date privind venitul/castigul net anual”);

b) venitul net declarat in formularul 260 „Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contributii de asigurari sociale de sanatate, precum si privind obligatiile de plata cu titlu de contributii de asigurari sociale”, in situatia contribuabililor care nu au obligatia depunerii formularului 200 „Declaratie privind veniturile realizate din Romania” (rd. 4 „Venit net estimat/Venit net determinat pe baza normelor de venit” de la cap. II „Determinarea platilor anticipate cu titlu de impozit si de contributii de asigurari sociale de sanatate”);

c) venitul declarat in formularul 201 „Declaratie privind veniturile realizate din strainatate” (rd. 1 „Venit” de la cap. II „Date privind veniturile realizate, pe surse si categorii de venit”, lit. B „Date privind venitul realizat”);

d) venitul baza de calcul al impozitului din formularul 112 „Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din arendare (rd. 14 „Venit baza de calcul al impozitului”, corespunzator contribuabilului, de la sectiunea E „Date privind impozitul pe venit”, subsectiunea E3 „Date detaliate privind impozitul pe venit” din anexa nr. 1.2 „Anexa asigurat”).

Organul fiscal determina impozitul pe venitul net anual impozabil datorat, pe fiecare sursa, pentru tipurile de venit pentru care se efectueaza recalcularea, si emite formularul 250 „Decizie de impunere anuala pentru veniturile realizate din Romania de persoanele fizice” sau formularul 251 „Decizie de impunere anuala pentru veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice”, dupa caz.

Decizia de impunere anuala se comunica contribuabilului potrivit Codului de procedura fiscala. In termen de 24 de ore de la comunicarea deciziei de impunere compartimentul cu atributii privind gestionarea declaratiilor fiscale persoane fizice procedeaza la inregistrarea in evidenta fiscala a datei comunicarii, precum si la transferul debitelor catre compartimentul cu atributii de evidenta pe platitori.

Procedura se aplica pentru veniturile realizate incepand cu 10 ianuarie 2014.

 

sursa  : http://contabilul.manager.ro/

Read more

Programul SRL-D, modificat: Noi conditii in care firmele nou-infiintate vor primi finantare de la stat

Reglementarile care vizeaza antreprenorii debutanti in afaceri au fost modificate printr-un act normativ, astfel ca firmele organizate ca SRL-D vor trebui sa respecte noi reguli procedurale pentru a primi de la stat finantarea nerambursabila de pana la 10.000 de euro, ce se acorda in cadrul acestui program guvernamental. Noile prevederi au intrat deja in vigoare.

Guvernul a aprobat prin HG nr. 679/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 654 din 28 august 2015, o serie de modificari la desfasurarea Programului de stimulare a infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri.

Noul act normativ, care a intrat in vigoare odata cu publicarea oficiala, completeaza si clarifica anumite aspecte legate de implementare practica a programului destinatantreprenorilor debutanti in afaceri, adica acele persoane care desfasoara pentru prima data activitate economica, prin intermediul unei societati cu raspundere limitata (SRL-D).

Conform noilor reglementari care se aplica deja incepand de vineri, 28 august, inscriereaproiectelor in acest program se va face exclusiv online, pe baza de username si parola, in sesiuni semestriale de 15 zile calendaristice, pana la epuizarea bugetului alocat programului.

„In vederea inscrierii in cadrul programului, microintreprinderea «S.R.L.-D» va completa si va transmite planul de afaceri incepand cu ora 10,00 a primei zile de inscriere, timp de 15 zile calendaristice de la demararea inscrierii in program, pana la ora 20,00 a ultimei zile de inscriere, cu posibilitatea de deschidere a unei noi sesiuni de inscriere pana la epuizarea bugetului alocat programului”, se precizeaza in HG nr. 679/2015.

Pana acum, potrivit vechilor prevederi, inscrierea on-line a proiectelor se facea in sesiune continua.

Totodata, noul act normativ mai stabileste ca solicitantii care nu au acces la un computer beneficiaza pentru inscrierea on-line de asistenta gratuita din partea Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC) din raza teritoriala a SRL-D, primind consiliere, instruire si sprijin din partea institutiei.

Evaluarea planurilor de afaceri se va face dupa noi criterii

HG nr. 679/2015 introduce si noi criterii pe baza carora vor fi evaluate planurile de afaceri inscrise in programul SRL-D.

Odata cu noile reglementari, admiterea in program se va face in ordinea punctajului obtinut la evaluarea planurilor de afaceri depuse on-line, punandu-se astfel accentul pe calitatea planului de afaceri. Inainte de aceasta modificare, admiterea in program se facea in functie de ordinea inscrierilor.

Mai precis, punctajul minim acceptat este de 60 puncte, iar aplicatia SRL-D va genera automat aplicantilor ce nu se inscriu in punctajul minim mesajul „nu indepliniti criteriul de minim 60 de puncte” in momentul transmiterii planului de afaceri.

La punctaje egale, departajarea se va face in functie de cateva criterii, cum ar fi:

  • numarul de locuri de munca ce urmeaza a fi create in cadrul proiectului;
  • achizitia de echipamente tehnologice;
  • activitatea pe care acceseaza programul;
  • curs de anteprenoriat;
  • asociatul/administratorul SRL-D este somer sau absolvent din anul precedent la data inscrierii la Registrul Comertului;
  • data si ora inscrierii in program.

Dupa aceasta etapa, aplicatia electronica va genera un numar de identificare pentru fiecare proiect, denumit numar RUE, adica numar in Registrul Unic Electronic.

Atentie! Microintreprinderile SRL-D vor putea beneficia de finantare in cadrul programului o singura data.

Evaluarea planurilor de afaceri se face pe baza punctajului obtinut, iar verificarea veridicitatii si coerentei informatiilor inscrise in planul de afaceri se realizeaza de catre Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC). Pana acum, evaluarea planului de afacere era realizata de Ministerul Economiei.

Avizarea verificarilor se face de catre Directia de Implementare Programe pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

Aplicantii ale caror planuri de afaceri se implementeaza cu componenta de credit si care obtin cel putin punctaj minim in urma verificarilor efectuate vor incheia contractul de finantare cu OTIMMC dupa prezentarea dovezii cofinantarii. Dovezile de cofinantare pot fi urmatoarele:

  • contractul de credit emis de un finantator de credit autorizat;
  • dovezile certe privind capacitatea de cofinantare a proiectului, respectiv prezentarea scrisorii de confort, extras de cont care sa demonstreze ca beneficiarul dispune de suma necesara cofinantarii/contract/linie de credit, emise de un finantator de credit autorizat din Romania si care vor acoperi cel putin valoarea finantarii proprii a proiectului, respectiv procentul de cofinantare din cheltuieli eligibile.

Aplicantii ale caror planuri de afaceri se implementeaza cu componenta de credit vor prezenta dovada cofinantarii in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii prin posta electronica a notificarii privind acordul de principiu de finantare.

In aceasta perioada aplicantii pot solicita pentru implementarea planului de afaceri aprobarea OTIMMC pentru inlocuirea componentei de credit cu componenta de aport propriu. In aceasta situatie se va semna contractul de finantare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii aprobarii.

Ce este Programul SRL-D si cui se adreseaza?

Programul SRL-D (Societate cu Raspundere Limitata – Debutant), instituit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011, vizeaza acordarea de sprijin oricarui cetatean roman care doreste sa isi deschida o afacere (si care nu a mai avut una pana acum), prin acordarea unei alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (echivalent in lei), din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinantare.

In cadrul programului  pot aplica toti cei care doresc sa isi deschida o afacere pentru prima data, indiferent de varsta.

In trecut, prevederile vizau doar “intreprinzatorii tineri”, persoane sub 35 de ani care debutau in afaceri, dar dispozitia care impunea varsta de pana la 35 ani a fost eliminata iniulie 2014, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 97/2014. De atunci, sintagmaintreprinzator tanar a fost inlocuita cu sintagma intreprinzator debutant in afaceri, astfel incat in prezent beneficiarul trebuie sa aiba doar capacitate deplina de exercitiu si sa nu mai fi desfasurat activitati economice in trecut.

Finantarea in perioada 2015-2020 a programului pentru acordarea de alocatii financiare nerambursabile (AFN) se va face pentru cel putin 550 de microintreprinderi pe an si se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri.

Ce facilitati se acorda firmelor SRL-D?

In cadrul acestui program, firmele infiintate de debutanti in afaceri pot primi o alocatie financiara nerambursabila reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face vor dovada surselor de cofinantare.

Alocatiile financiare nerambursabile se acorda in lei, in limita plafonului aprobat de Ministerul Economiei.

Totodata, Fondul National de Garantare al Creditelor pentru IMM acorda garantii pentru creditele contractate de „SRL-D” in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de Agentie, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei.

Firmele SRL-D sunt scutite de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariati, angajati pe perioada nedeterminata. Aceasta perioada constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea si calculul drepturilor prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se utilizeaza castigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plateste contributia individuala de asigurari sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care depasesc cuantumul castigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.

De asemenea, pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comertului, pentru inregistrarea microintreprinderii nu sunt datorate taxe, solicitantul fiind scutit si de la plata acestora.

 

sursa: www.avocatnet.ro

Read more

Ce declaratii trebuie depuse pana in august 2015 si ce plati au data scadenta 25 august a.c .

In data de 25.08.2015 sunt scadente urmatoarele declaratii si plati:

  • Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta;
  • Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat – (D100);
  •  Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate – pentru luna precedenta (D112);
  • Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania pentru luna precedenta. (D224);
  • Depunerea Decontului de taxa pe valoarea adaugata (D300);
  • Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna precedenta (D301);
  • Declaratia privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata (D307);
  • Declaratiea privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) sau g) din Codul fiscal (D311);
  • Depunerea Declaratiei recapitulative privind livrarile / achizitiile /prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna trecuta – (D390VIES);
  • Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national – (D394);
  • Notificare privind incetarea aplicarii sistemului TVA la incasare (097);
  • Plata contributiei trimestriale pentru medicamente, trimestrul II 2015;

sursa : www.contzilla.ro

Read more

Modificarea formularului 098 de inregistrare in scop de TVA- Ordinul 1965/2015

Ordinul nr. 1965/2015 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 7/2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost publicat in M.Of. nr. 579/2015.

Prevederi :

  •  Se aprobă modelul şi conţinutul formularului «Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal» (098), cod M.F.P. 14.13.01.10.11/tva;

 

INSTRUCŢIUNI  de completare a formularului (098) “Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”
Cererea de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, denumită în continuare cerere (formular 098), se completează şi se depune de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.

Cererea se depune de către solicitant, în calitate de reprezentant legal al societăţii pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA, de către un asociat al acesteia sau altă persoană împuternicită, potrivit legii, la registratura organului fiscal competent ori la poştă prin scrisoare recomandată.

Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul social declarat în cererea de înmatriculare în registrul comerţului.

Formularul se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect toate datele prevăzute. Un exemplar se păstrează de contribuabil, iar celălalt exemplar se depune la organul fiscal competent.

A. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE

Rândul 1. Denumire

Se completează cu denumirea societăţii pentru care a fost depusă cererea de înmatriculare în registrul comerţului şi pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA.

Rândul 2. Sediul social declarat cu ocazia înmatriculării în registrul comerţului

Se completează cu adresa sediului social declarat în cererea de înmatriculare în registrul comerţului.

B. SOLICITANT, ÎN CALITATE DE:

Se marchează cu “X” calitatea de “Reprezentant legal”, în situaţia în care cererea este completată de reprezentantul legal al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului sau de către altă persoană împuternicită să o reprezinte, potrivit legii.

Se marchează cu “X” calitatea de “Asociat”, în situaţia în care cererea este completată de unul dintre asociaţii societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului.

Se marchează cu “X” rubrica “Act constitutiv”, în situaţia în care calitatea de reprezentant legal sau asociat rezultă din actul constitutiv al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului.

În situaţia în care calitatea de reprezentant legal al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului rezultă dintr-un alt document, se înscriu numărul şi data împuternicirii.

Rubrica “Date de identificare” se completează cu datele de identificare ale solicitantului.

C. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Se completează de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Rândul 1. Se estimează cifra de afaceri preconizată a se realiza în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic din operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, din operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 145 alin. (2) lit. b) şi d) din Codul fiscal, din operaţiuni scutite cu drept de deducere şi scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă;

b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

Rândul 2 se marchează cu “X” datorită obligativităţii înregistrării în scopuri de TVA ca urmare a declarării unei cifre de afaceri egale cu/mai mare decât plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei.

Rândul 3 se marchează cu “X” în cazul în care se optează pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri declarată este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal.

Rândul 4. Perioada fiscală

Se marchează cu “X” perioada fiscală care urmează a fi utilizată pentru taxa pe valoarea adăugată.

Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 1561 alin. (2) din Codul fiscal, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării. În caz contrar sau în situaţiile prevăzute la art. 1561 alin. (61) şi (62) din Codul fiscal, va depune deconturi lunare.

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului (098)

Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (098)

1. Denumire: Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (098)

2. Cod M.F.P. 14.13.01.10.11/tva

3. Format: A4/t2

4. Se tipăreşte:

– într-o singură culoare;

– se poate utiliza echipament informatic pentru editare.

5. U/M: set (2 file)

6. Se difuzează: gratuit.

7. Se utilizează: la înregistrarea în scopuri de TVA de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Se întocmeşte în: 2 exemplare; de: contribuabil sau de către împuternicit.

9. Circulă:

– originalul la organul fiscal competent;

– copia la contribuabil.

10. Se arhivează: la dosarul fiscal al contribuabilului.

sursa : www.contzilla.ro

Read more

Recapitularea plafoanelor pentru operatiunile cu numerar – 22 de informatii utile

In multitudinea de schimbari legislative aparute in ultimele saptamani, sa nu uitam de plafoanele aferente operatiunilor cu numerar, modificate in acest an, prin aparitia Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

1.Incasările de la persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, pot sa aiba loc în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;

2. Incasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry,  în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;

3. Plăţi către aceleasi persoane,  în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;

4. Plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;

5. Plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

6. Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

7. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.

8.Persoanele pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

9. La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut la pct. 3 sau 4, dupa caz.

10. Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele pct 1, de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

11. Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

12. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute pct.1  şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare- cumpărare cu plata în rate, conform legii.

13. Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la pct. 1, către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

14. Nu se aplica plafoanele pentru depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de BNR, inclusiv în automatele de încasări în numerar;

15.Nu se aplica plafoanele pentru plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;

16.Nu se aplica plafoane pentru plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;

17.Nu se aplica plafoanele pentru retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de BNR pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la pct 13.

18. Nu se aplica plafoanele la transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR  sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către BNR, potrivit legii;

19. Plafoanele nu se aplica pentru depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

20. În cazul persoanelor prevăzute la pct. 1, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.

21. În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.

22. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei

sursa : http://www.contzilla.ro

Read more

Impozitarea bacsisului, eliminata prin lege. Registrul de bani personali nu mai trebuie completat.

Mult asteptatul act normativ care aborga bacsisul a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 495/06.07.2015 si este vorba de legea 186/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Legea intra in vigoare incepand cu data de 9 iulie 2015.

Prevederi  principale:

  • se elimina prevederile cu privire la bacsis, respectiv obligatia de a marca pe casa bacsisul, pe bon distinct , de a detine un regulament de ordine interioara cu privire la modul in care operatorul trateaza bacsisul si de declara banii personali intr-un registru la inceputul lucrului.
  • se elimina din textul ordonantei prevederile cu privire la sanctiunile in caz de nedetinere a registrului de bani personali.

Iata mai jos si continutul legii :

Articol unic. –
Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 din 22 aprilie 2015 cu următoarele modificări şi completări:
1. La articolul I, punctele 3, 6 şi 7 se abrogă.
2. La articolul I punctul 9, litera c) a articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului ori nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (8), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferenţa până la preţul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fără respectarea prevederilor art. 1 alin. (8);”.
3. La articolul I punctul 11, litera gg) a articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” gg) deţinerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special şi/sau în chitanţe.”
4. La articolul I, punctul 12 se abrogă.
5. La articolul I punctul 13, litera b) a alineatului (1) al articolului 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” b) cele prevăzute la art. 10 lit. a), l), m), o), p), u), x), y), z), bb), cc), ee) şi ff), cu amendă în cuantum de 9.000 lei, precum şi cu:
(i) confiscarea veniturilor obţinute, pentru contravenţia prevăzută la lit. a);
(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, pentru contravenţia prevăzută la lit. cc);”.
6. La articolul I punctul 13, la articolul 11 alineatul (1), punctul (viii) al literei e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat şi poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.”
7. La articolul I punctul 13, alineatul (2) al articolului 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (2) Contravenţia prevăzută la art. 10 lit. g) se sancţionează cu amendă în cuantum de 1.250 lei, care se aplică persoanelor fizice.”
8. La articolul III punctul 6, alineatul (21) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (21) Tariful de utilizare se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea.”
9. La articolul III punctul 16, după litera d) a alineatului (1) al articolului 3 se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
” e) destinate transportului şcolar.”
10. La articolul III punctul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (2) Vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii)-(xii), lit. b)-e) sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare numai dacă sunt înregistrate, ca vehicule exceptate, în baza de date a SIEGMCR.”
11. La articolul III punctul 20, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) Obligaţia de a solicita înscrierea/eliminarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii)-(xii), lit. b)-e) şi alin. (11) în/din baza de date a SIEGMCR şi marcarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i)-(vii) în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate revine utilizatorilor acestora.
(4) Documentele necesare şi condiţiile de înscriere/eliminare a vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii)-(xii), lit. b)-e) şi alin. (11) în/din baza de date a SIEGMCR şi de marcare a vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i)-(vii) în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate se stabilesc prin normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”

 

sursa : www.contzilla.ro

Read more