Aceeași lege – 296/2023 – aduce modificări la legea 70/2015 limitând drastic operațiunile cu numerar. Ba mai mult introduce plafoane de casă și interdicții legate de creditarea numerar.

Legea astfel modificată intră în vigoare de la data de 11 noiembrie 2023, dată de la care vom avea plafoane astfel:

• Încasări în numerar de la o persoană juridică, PFA, II, IF, liber profesionist, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică, se vor putea face în limita unui plafon maxim de 1.000 lei/persoană
• Magazinele de tip cash & carry pot efectua încasări în numerar de la aceleași persoane în limita unui plafon de cel mult 2.000 lei/persoană
• Plățile, în numerar, către furnizori de bunuri sau servicii, persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesioniști, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică, se limitează la un total zilnic de cel mult 2.000 lei/zi și nu mai mult de 1.000 lei/persoană.
• Către magazine de tip cash & carry se pot face plăți numerar de cel mult 2.000 lei/zi.
• Avansuri spre decontare acordate, în numerar, salariaților proprii pentru plăți efectuate către persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesionist, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică, se limitează și ele la maxim 1.000 lei/zi/salariat.
• Încasările numerar pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei (respectiv 2.000 lei în cazul magazinelor de tip cash & carry) – NU se pot fragmenta.
• Similar, plățile numerar pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei (respectiv 2.000 lei în cazul magazinelor de tip cash & carry) – NU se pot fragmenta.
• Încasări și plăți între persoane fizice (populație) și persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesionist, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la 31 decembrie 2024 și la 2.500 lei începând cu anul 2025.
• Sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru operațiunile de încasări/plăți în numerar cu o valoare mai mare decât plafonul de 5000 lei/zi/persoană, precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul zilnic.
• Se interzic încasări și plăți în numerar efectuate cu titlu de împrumuturi între persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesioniști, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică și persoane fizice în calitate de asociați/acționari/administratori/persoane fizice/alți creditori exclusiv creditorii instituționali care desfășoară activități de intermediere financiară prevăzute de lege.
• Suma care poate fi păstrată în casierie este de maximum 50.000 lei. În situația în care soldul casei depășește această sumă:
  • dacă suma cu care depășesc acest plafon o utilizez pentru plata drepturilor de personal ori pentru achiziții de la persoane fizice în următoarele 3 zile lucrătoare atunci nu e nicio problemă.
  • dacă suma cu care depășesc plafonul de 50.000 lei nu o utilizez pentru plata drepturilor de personal ori achiziții de la persoane fizice ori este mult mai mare decât valoarea necesară plății acestora, entitatea are obligația să depună la bancă sumele respective în termen de 2 zile lucrătoare.
• Restituirea sumelor în cazul bunurilor returnate de clienți ori a serviciilor ce nu au fost prestate, urmează aceleași reguli de mai sus.
• Între persoane fizice operațiuni de încasări și plăți numerar se pot face în limita unui plafon zilnic de cel mult 10.000 lei nefiind permisă fragmentarea tranzacției ori a plăților/încasărilor.

Ce puteți achita numerar peste plafoanele de mai sus?

• Salarii, indemnizația zilierilor, sume asimilate salariilor
• Diurne și indemnizații de deplasare
• Impozite și taxe, amenzi, contribuții sociale
• Depunere de numerar

Puteți efectua plăți și de 100.000 lei/zi către persoane fizice dacă în acea zi plătiți către 20 de persoane diferite în valoare de 5.000 lei/zi/persoană pentru achiziții de bunuri de la acestea.

ABERAȚII

Aberația legislativă vine de la faptul că stabilirea plafonului soldului de casă se face și pentru persoane care nu au obligația de a înființa casierie, nu au așa ceva și fie nu întocmesc registru de casă, fie, prin lege, sunt exonerate de orice obligație contabilă.

Textul legii impune respectarea soldului maximal de plată tuturor persoanelor juridice, PFA, II, IF, liber profesioniști, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică.

Ori PFA, II, IF, liber profesioniștii ori asocierile fără personalitate juridică, adică cei care conduc evidență în partidă simplă, nu au casierie, nu au avut niciodată și nici nu întocmesc documente financiar contabile din care să rezulte un eventual sold de numerar.

Ba mai mult, persoanele fizice ce au regim de impunere la normă de venit ori la normă de venit agricol sunt scutite de orice evidență contabilă.

În aceste condiții, cum se poate discuta despre respectarea unei obligații ce nu poate fi nici controlată și nici contabilizată. Un eventual control și o verificare a soldului ar putea genera abuzuri într-un mod evident.

O altă aberație este textul prin care este interzisă creditarea numerar. Acolo esența este asta: operațiunile de încasări și plăți în numerar… se efectuează prin instrumente de plată fără numerar.

AMENZI

Amenda pentru nerespectarea regulilor de mai sus este de 25% din suma ce depășește plafonul de plată/încasare ori soldul de casă, dar nu mai puțin de 500 lei.

De asemenea, suplimentar, se poate sancționa cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei doar acordarea oricăror avantaje clienților, de către persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesioniști, ONG, alte asocieri cu sau fără personalitate juridică, pentru efectuarea de plăți în numerar.

Atenție! Amenzile NU se mai pot plăti prin plata a jumătate din minim. Cât se stabilește ca amendă atât e de plată.

Mituri legate de plăți/încasări numerar (de care m-am lovit eu până acum).

1. AGENȚIILE DE TURISM SUNT EXCEPTATE – NU! Nu sunt exceptate de la aceste reguli. Nu pot încasa sau plăti fragmentat facturi mai mari de 1.000 lei. Așadar, dacă prin firmă veți cumpăra servicii turistice cu o valoare mai mare de 1.000 lei cu factură emisă către firma dvs – nu puteți plăti numerar decât o singură dată în limita a 1.000 lei, restul prin bancă. La fel dacă dvs achiziționați ca persoană fizică o vacanță cu o valoare mai mare de 5.000 lei nu o veți putea achita numerar cu 2,3 chitanțe.

2. Cumpărați bunuri sau servicii de la firme ce livrează/prestează prin agenți comerciali și aceștia încasează facturile, iar agenții vă spun că nu e nicio problemă.

NU! Nu puteți plăti numerar către un agent 1000 lei și către celălalt 1000 lei, pentru că se încalcă regula plății a mai mult de 1.000 lei/zi/furnizor. Legea nu face referire la agent comercial ci la furnizor ca firmă indiferent că e reprezentat de 100 de agenți, de 1 singur agent ori de niciun agent.

3. Cumpărați bunuri sau servicii de la terțe firme care vă emit facturi cu o valoare mare urmată de 3 chitanțe pe zile diferite.

Este complet interzis! nu veți putea avea la acea factură 3 chitanțe a 1000 lei. Veți putea avea MAXIM o chitanță cu MAXIM 1000 lei plătiți numerar, restul trebuind să achitați cu card sau prin virament.

Exemple:

1. Societatea dvs cumpără marfă de la 3 furnizori – de la furnizorul A primește o factură de 800 lei, de la furnizorul B primește o factură de 900 lei și de la furnizorul C primește o factură de 1500 lei. De asemenea trebuie să plătiți către un salariat avansuri spre decontare 2000 lei și către o persoană fizică de la care cumpărați un autoturism trebuie să achitați suma de 25000 lei.

Cum veți putea achita numerar?

Cât pot efectua plăți numerar către firme, într-o zi? De aici pornim. În total, doar 2000 lei/zi.

Dacă plătesc așa: 800 lei către A, 900 lei către B, mai pot achita maxim 300 lei către C. Către salariat sub formă de avans pot achita numerar doar 1000 lei, restul prin bancă. Doar dacă aș fi achitat avansuri către doi salariați aș fi putut achita cu titlu de avans suma de 2000 lei, dar atunci plățile către firme ar fi trebuit efectuate din avansuri respectând la fel regula de maxim 1000 lei plătiți numerar către o firmă.

Dacă vreau să achit către C 1500 lei și restul de 500 către A, B sau salariat, nu pot pentru că deja am încălcat regula de plată a mai mult de 1000 lei/furnizor.

Către C pot plăti doar 1000 lei numerar. Restul nu îl mai pot plăti numerar ci obligatoriu prin bancă.

Nu pot plăti numerar către persoana fizică pentru cumpărare de autoturism decât maxim 5000 lei. Restul trebuie să-i achit obligatoriu prin bancă. Nu pot plăti în 5 tranșe a 5000 lei pentru că se consideră și ele fragmentare de tranzacții.

1. Beneficiați de dividende – Acestea nu se vor putea plăti în baza a mai multor AGA consecutive. Deja e fapt stabilit în justiție în mod repetat și de acum este reglementat explicit. Se vor putea achita numerar maxim 5000 lei numerar o singură dată – restul exclusiv prin bancă în contul dvs personal.
2. Sold de casă – la data de 30 septembrie aveți sold de casă de 60000 lei. Atunci fie în maxim 2 zile lucrătoare depuneți în cont suma de 10000 lei, fie faceți dovada cu documente că în primele 3 zile lucrătoare ați plătit salarii numerar de 10.000 lei sau ați cumpărat, respectând regulile descrise anterior, de la persoane fizice – bunuri și/sau servicii pentru care ați achitat suma de 5000 lei/persoană/zi/tranzacție (contract).

Sursa: https://www.sagasoftware.ro/incasari-si-plati-numerar-noi-reguli-si-restrictii/

Ministerul de Finante ne-a propus un nou set de masuri fiscale, menite sa modifice diverse acte normative in domeniul fiscal-contabil.

Astfel, Legea 70/2015 care reglementeaza tranzactiile cu numerar se va modifica

Se propune :

• se reduc plafoanele de plăți între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), între acestea și persoanele fizice precum și cele dintre persoane fizice;
• se reglementează posibilitatea sancționării și a persoanei fizice pentru depășirea plafonului de plăți în relația cu o persoană prevăzută la art. 1 alin. (1);
• se instituie un plafon de casă la nivelul unei casierii, respectiv 50.000 lei pentru fiecare casierie în parte. Se admite depăşirea acestui plafon numai cu sumele aferente plăţii salariilor şi a altor drepturi de personal, precum şi a altor operaţiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora. Sumele în numerar care depăşesc nivelul stabilit conform alin. (1) vor fi depuse în conturile bancare ale persoanelor respective în termen de două zile lucrătoare.
• se majorează sancțiunea contravențională, respectiv stabilirea unei amenzi în procent de 25% din suma care depășește plafonul stabilit, dar nu mai puțin de 500 lei.

Plafoanele la tranzactii sunt:

a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
c) plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.

Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot achita facturile cu valori care depășesc plafonul de 1.000 lei, către furnizorii de bunuri și servicii, respectiv de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 1.000 lei/2.000 lei în numerar, suma care depășește acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 5.000 lei către/de la o persoană, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025. Sunt interzise plățile și încasările fragmentate în numerar către/de la o persoană, pentru tranzacțiile mai mari de 5.000 lei, până la data de 31 decembrie 2024 și 2.500 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar între persoanele fizice, altele decât operațiunile de încasări și plăți realizate prin intermediul instituțiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Națională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene și notificate către Banca Națională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum și cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacție, până la data de 31 decembrie 2024 și 5.000 lei/tranzacție începând cu data de 1 ianuarie 2025. Sunt interzise încasările și plățile fragmentate în numerar pentru tranzacțiile mai mari de 10.000 lei până la data de 31 decembrie 2024 și 5.000 lei începând cu data de 1 ianuarie 2025, precum și fragmentarea unei tranzacții mai mari de 10.000 lei până la data de 31 decembrie 2024 și 5.000 lei începând cu data de 1 ianuarie 2025.

Modificarile acestui capitol ar urma sa intre în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Modificările la Codul Fiscal, au fost aprobate prin Ordonanța 16/15.07.2022

• de la 1 august 2022, pentru contractele cu timp parțial se va plati contribuția la CAS (pensie) la nivelul salariului minim brut pe tara (2550 lei momentan – 1.083 lei contributii ).

• de la 1 ianuarie 2023:

Microintreprindere (impozit pe venit 1%) va putea fi doar societatea care:

– are cel putin 1 angajat cu norma intreaga

– are o cifra de afaceri sub 500.000 euro

– asociații care dețin peste 25% din capitalul social, sunt in maxim 3 societati

– au realizat alte venituri decat consultanță si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale

Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8% .

Activitățile independente (PFA, II, etc) la norma de venit vor putea fi doar dacă venitul brut realizat este sub 25.000 euro, in caz contrar vor plati impozit la sistem real.

Contribuțiile sociale la activitățile independente, vor fi datorate in mod diferit:Contribuția la pensii:

– dacă venitul realizat este cuprinsă între 0 si pana la 12 salarii minime brute pe tara, contribuția la pensii nu se datoreaza

– dacă venitul realizat este cuprins între 12 si 24 salarii minime brute pe țara, contribuția la pensii se datoreaza la 12 salarii minime brute pe tara (Exemplu: salariul minim este 2550 lei * 12 luni * 25% cota de impozit = 7650 lei/an)

– dacă venitul realizat este peste 24 de salarii minime brute pe tara, contribuția la pensii se va datora la 24 de salarii minime brute pe tara (Exemplu: salariul minim este 2550 lei * 24 luni * 25% cota de impozit = 15300 lei/an)

Contribuția la sanatate:

– dacă venitul realizat este cuprinsă între 0 si pana la 6 salarii minime brute pe tara, contribuția la sanatate nu se datoreaza dar se poate opta

– dacă venitul realizat este cuprins între 6 si 12 salarii minime brute pe țara, contribuția la sănătate se datoreaza la 12 salarii minime brute pe tara

– dacă venitul realizat este cuprins între 12 si 24 de salarii minime brute pe tara, contribuția la sănătate se va datora la 12 salarii minime brute pe tara- dacă venitul realizat este peste 24 de salarii minime brute pe tara, contribuția la sănătate se va datora la 24 de salarii minime brute pe tara.

S-au scos veniturile neimpozabile pentru salariati, in forma in care sunt momentan.

Exemplu: concediile decontate angajatilor, primele voluntare de sanatate, contribuțiile la fondurile de pensii facultative, sumele acordate in regim telemunca, etc. Aceste venituri vor fi neimpozabile doar in limita a 33% din salariul de baza. Adică se cumulează veniturile neimpozabile, se compara cu salariul de baza in limita a 33% iar dacă este peste aceasta limita, diferenta se impoziteaza cu toate contribuțiile salariale inclusiv impozit pe venit.

Veniturile din chirii vor fi impozitate cu 10% la contravaloarea chiriei, fără a se mai acorda deducerea de 40%. In plus orice modificare a contractului de închiriere se va anunța la ANAF in maximum 30 de zile de la data modificării sau incheierii contractului de închiriere.

Incepând cu data de 1 iulie 2022 facturile trebuie trimise obligatoriu în format electronic prin sistemul național RO e-Factura, în relația cu autorități contractate de stat, așa numita relație B2G ca urmare a publicării Legii 139/2022 pentru aprobarea ordonanței de urgență 120/2021.

Pentru livrările și/sau prestările realizate de operatori economici către autorități publice, considerate contractanți într-o relație B2G, începând cu data 1 iulie 2022, va fi obligatorie emiterea unei facturi electronice și transmiterea acesteia prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura în format .xml, cu respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare. Aceste facturi se transmit beneficiarilor prin Spațiul Privat Virtual.  

Pentru operațiunile desfășurate de operatorii economici cu alți operatori economici (B2B – business-to-business), România a solicitat aprobarea Consiliului Uniunii Europene să aplice o măsură specială de derogare de la Directiva de TVA, astfel încât să devină obligatorie emiterea facturilor electronice și transmiterea lor prin sistemul național RO e-Factura.  

Astfel, deși textul inițial al OUG prevedea aplicarea regulilor privind e-factura doar pentru anumite categorii de produse cu risc fiscal ridicat comercializate în relația B2B (legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile; băuturi alcoolice; construcții noi; produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș); îmbrăcăminte și încălțăminte, se intenționează o aplicare generalizată a sistemului e-factura.

Prin sistemul e-factura, factura electronică este transmisă şi primită într-un format electronic structurat de tip XML, care permite prelucrarea sa electronică şi automată. Formatul XML și transmiterea prin intermediul platformei puse la dispoziție de Ministerul de Finanțe sunt elemente de noutate față de factura electronică definită de Codul Fiscal („o factură care conține informațiile solicitate (…) și care a fost emisă și primită în format electronic”). Mai mult, facturile electronice emise prin RO e-Factura au atașată semnătura electronică aplicată de către Ministerul Finanțelor Publice, certificându-se faptul că nu mai sunt permise intervenții asupra conținutului acestora.

În domeniul achizițiilor publice, prelucrarea facturii electronice se va realiza de beneficiarii – autorități publice utilizând fie aplicaţii informatice (pentru prelucrare exclusiv în format electronic), fie se va realiza conversia informațiilor din factura electronică într-un format care permite citirea și listarea. Conform OUG nr. 120/2021, prin prelucrarea facturii electronice de către autoritățile contractante, se înţelege inclusiv parcurgerea fazelor execuţiei bugetare.

Înscrierea în Registrul RO e-Factura se efectuează prin depunerea unui formular (084), iar pentru radiere se depune același formular, însă doar până la data la care devine efectivă înscrierea (1 a lunii următoare depunerii formularului inițial 084). Detaliile legate de operarea Registrului RO e-Factura sunt prevăzute de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1713/2021. Registrul va putea fi interogat pe site-ul oficial al ANAF.

Depunere DBR (declaratie beneficiar real)

Termenul de depunere a declarației de beneficiar real a fost prelungit până la 1 octombrie printr-un nou act normativ . Practic, prin acest act normativ este introdus un termen derogatoriu pentru anul 2021, prelungind termenul de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, introdus prin Legea 101/2021, la un termen special stabilit la 1 octombrie 2021.

Ce este declarația de beneficiar real?

Este o declarație pe proprie răspundere pe care o dă reprezentantul legal al societății (adică administratorul societății) și care trebuie să cuprindă următoarele informații:

• datele de identificare ale beneficiarilor reali
• modalitățile în care se exercită controlul asupra societății

Ce/cine sunt beneficiarii reali în înțelesul legii?

Prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate. Conform legii, beneficiarul real al unei societăți este

• cel care deține direct sau indirect 25% + unu din numărul acţiunilor/ părților sociale
• cel care participă în capitalul unei firme într-un procent de peste 25%
• cel care controlează direct sau prin alte mijloace activitatea respectivei societăți.

În România peste 95% dintre firme au ca beneficiar real asociați persoane fizice conform actului constitutiv.

Prin urmare, beneficiarul real este, după cum urmează:

• În cazul firmelor – reprezentantul legal al firmei (administratorul)
• în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare – toate persoanele următoare:
  • constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condițiile legii
  • fiduciarul/fiduciarii
  • beneficiarul/beneficiarii
• în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ (adică în cazul ONG-urilor):
  • asociații sau fondatorii
  • membrii în consiliul director
  • persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale acestuia

Cine are obligația depunerii declarației privind beneficiarul real?

Conform noilor prevederi, orice firmă, fiducie sau ONG care este constituită în 2021 trebuie să depună declarația privind beneficiarul real, chiar la înființare.

Firmele, fiduciile și ONG-urile deja constituite au obligația depunerii anuale sau ori de câte ori apar modificări privind datele beneficiarilor reali.

Important: Obligația este valabilă inclusiv în cazul firmelor care au ca asociați doar persoane fizice.

Cine NU depune declarația privind beneficiarul real?

Sunt exceptate de la obligația depunerii declarației urmăatoarele:

• regiile autonome
• companiile și societățile naționale
• și societățile deținute integral sau majoritar de stat

Cine este persoana căreia îi revine obligația depunerii declarației?

Persoana care are obligația depunerii acestei declarații este reprezentantul legal al societății. Acesta trebuie să completeze și să depună o declarație pe proprie răspundere care trebuie să cuprindă

• datele de identificare ale beneficiarilor reali,
• precum și modalitățile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice, conform criteriilor stabilite de lege.

Când se depune declarația privind beneficiarul real?

Care este termenul legal de depunere a declarației privind beneficiarul real?

Conform noilor modificări prevăzute în Legea 101/2021, s-a reinstituit obligația depunerii declarației privind beneficiarul real astfel:

1. La înființare
2. Anual, în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare
3. Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Totuși, deși legea stabilește că termenul pentru depunerea anuală a declarației privind beneficiarul real este de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, conform art. 2 din OUG nr.191/2020 antreprenorii care nu au depus încă această declarație și care erau înființați la Registrul Comerțului înainte de intrarea în vigoare a Legii 129/2019 pot să depună această declarație în termen de 90 de zile de la data încetării stării de alertă.

Mai mult, în prezent se află în dezbatere publică un proiect OUG pentru prorogarea termenului de depunere a Declarației privind beneficiarul real la 01 octombrie 2021.

Proiect OUG: Declarația privind beneficiarul real – termen derogatoriu pentru anul 2021

Conform proiectului aflat în dezbatere, termenul pentru depunerea declarației de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, introdus prin Legea 101/2021, ar putea fi modificat la un termen special stabilit la 1 octombrie 2021. Noua OUG se așteaptă să fie aprobată înainte de finalul acestei luni, și prin intermediul acesteia se vor introduce următoarele modificări:

• Se introduc mai multe forme și modalități de depunere a declarației, astfel:
  • pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică
  • pot fi transmise la oficiul registrului comerțului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poștă și curier
  • pot fi date și în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se pot depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.
• Termenul pentru depunerea declarației beneficiarului real se va amâna până la 1 octombrie 2021.

Cum se depune declarația?

Declarația se depune

• personal de către reprezentantul legal la ONRC
• prin reprezentant, cu dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat
• prin mijloace electronice (prin portalul de servicii al ONRC ori pe adresele de mail puse la dispoziție oficiu.)
• prin corespondență – poștă, curier

De ce ai nevoie pentru a depune declarația privind beneficiarul real?

• CUI-ul firmei
• actul constitutiv
• copie buletin administrator
• copiile de buletin ale asociaților care dețin cel puțin 25% din firmă

Ce se întâmplă dacă nu depui declarația de beneficiar real?

Ce sancțiuni sunt prevăzute de Legea 101/2021?

Sancțiunile prevăzute de legea 101/2021 sunt următoarele:

• În cazul firmelor:
  • amendă între 5.000 lei – 10.000 lei
  • sau chiar dizolvarea firmei pentru o declarație.
• În cazul asociațiilor și fundațiilor:
  • amendă de la 200 lei la 2.500 lei
  • sau chiar dizolvarea asociației sau fundației.

Ce firme sunt cele mai expuse riscului de amendă?

Firmele cele mai expuse sunt cele care au aprobat situațiile financiare după data intrării în vigoare a Legii 101/2021. Acestea sunt obligate, în prezent, să depună declarația beneficiarului real.

Totuși, chiar dacă guvernul accelerează procesul de publicare a unei ordonanțe de urgență privind prorogarea termenului, toate firmele care au aprobat situațiile financiare anterior intrării în vigoare a ordonanței, vor trebui să depună declarația privind beneficiarul real.

De reținut:

• Societățile care au obligația depunerii declarației privind beneficiarul real vor depune la ONRC o cerere la care vor anexa și declarația.
• La înregistrarea la Registrul Comerțului, declarația privind beneficiarii reali trebuie depusă inclusiv de persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice.
• Cei care au aprobat deja situațiile financiare și poate le-au și depus au în continuare obligația de a depune această declarație.
• Declaraţia privind beneficiarul real nu se depune la ONPCSB, ci aceasta se depune, după caz:
  • la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului
  • la Ministerul Justiției, pentru asociații și fundații
  • la Agenția Națională de Administrare Fiscală, în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare acestora.
• Termenul actual de depunere a declarației privind beneficiarul real începe să curgă de la data aprobării situațiilor financiare, nu de la data depunerii (transmiterii la ANAF) care poate fi în termenul legal oricând până la 31 mai 2021. Astfel dacă prin hotărârea AGA s-au aprobat situațiile financiare pe data de 1 mai 2021, iar depunerea la ANAF s-a făcut pe 20 mai 2021, termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real ar fi fost până cel târziu 15 mai 2021.
• Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei.

Preț întocmire și depunere declarație de beneficiar real – 200 lei

Acte necesare declarație de beneficiar real?

• Copie C.I. pentru asociații care dețin minim 25% din părțile sociale ale firmei.
• Copie C.I. pentru administratorul firmei care semnează actele.
• Pe toate copiile, administratorul scrie ”Conform cu originalul” și semnează.

Legea 129/2019 – art.56 obliga firmele sa depuna la ONRC o declaratie privind beneficiarul real al firmei. Termen: 12 luni de la intrare in vigoare, apoi anual sau la orice modificare survenita.

DECLARATIA BENEFICIAR REAL materiale necesare:

1. dosar cu sina

2. maieu (chilotel) de plastic

3. copii ci administrator – 2 buc -pe copie se scrie ” conform cu originalul ” , numele si prenumele cu litere de tipar si se semneaza

4. declaratia beneficiar real -ATENTIE !!!! nu o semneaza ADMINISTRATORUL decat in fata persoanei de la ONRC (cand va vine randul la ghiseu) – cu CI ORIGINAL in fata

,https://www.onrc.ro/templates/site/formulare/declaratie%20beneficiar%20real_v4.pdf

5.completati si cererea de mentiuni (cea care se face la orice modificare a datelor),

–https://www.onrc.ro/templates/site/formulare/11-10-150.pdf

– se scrie pe dosarul cu sina cu litere de tipar numele societatii ,cui si „DECLARATIA PRIVIND BENEFICIARUL REAL”

– se perforeaza urmatoarele de la ultima pana la prima foaie -perforator este la informatii ( deci de jos in sus) astfel :

a. copie CI ADMINISTRATOR

b. cererea de la punctul 5

c. declaratia BENEFICIAR REAL -nesemnata (se semneaza de administrator la ghiseu in fata reprezentantului ONRC ) (si se completeaza cu toti asociatii care au mai mult de 25% din capitalul social . Este o declaratie pe proprie raspundere -nu sta nimeni sa verifice daca sunt toti asociatii acolo, deci ce treceti aia e. Nu trebuie sa treceti asociatii care au mai putin de 25% din capital , dar daca BENEFICIARUL REAL e diferit de asociatii din societate , acesta trebuie trecut)

d. ultimul este chilotelul de plastic care contine : copie dupa cererea de la punctul 5 completata si semnata integral +copie ci

Copia dupa cererea completata de la punctul 5 o faceti dupa ce semnati originalul tot la etajul 1 la informatii cu 0.67 lei fata/ verso, vi se elibereaza un bonulet daca totul e in ordine si in 3 zile lucratoare tot administratorul , nu altcineva , se duce si ridica decizia ( daca nu exista imputernicire notariala data ptr altcineva ) cu ci original ( la declaratia beneficiar real se bifeaza art 4 punct 1 pe prima pagina) termen de depunere : in 15 zile de la hot aga bilant 31.12.2019

Anul acesta se depune obligatoriu de toate personalitatile juridice in termen de 15 zile de la aprobarea bilantului. (bilantul are termen 29 mai 2020)

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală ce provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor. Aici sunt incluse și drepturile rezultate din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.

Fiscalitatea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală a fost reglementată prin Ordonanța de urgentă nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ce a intrat în vigoare din data de 23 martie 2018.

IMPOZIT

Pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală contribuabilii datorează impozit, în formă finală.

Acesta se calculează și reține la sursă de către plătitorii de venit.

Impozitul este în cotă de 10%, aplicată asupra venitului net (venitului brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, ce reprezintă 40% din venitul brut).

Baza de calcul impozit final = Venit net = Venit brut – 40%* Venit brut

Cotă impozit = 10%

Impozit = 10%*( Venit brut – 40%* Venit brut)

Atenție! Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut, de către plătitorii de venit.

Venit net în sistem real

Plătitorii de venituri prevăzuți nu au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 68, din Codul Fiscal.

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicita revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.

Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu informații privind determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

CONTRIBUȚII SOCIALE

pentru cazul în care impozitul se reține la sursă
CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE (CAS)

CAS se datorează de către persoanele fizice care realizează venituri din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țara, în vigoare la termenul de depunere a declarației D 212 – declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente, a venitului brut realizat în bază contractelor de activitate sportivă, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, care se estimează a se realiză în anul curent.

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul prevăzut pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale pentru anul curent.

Contribuția este în cotă de 25%, aplicată asupra venitului ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țara, în vigoare la termenul de depunere a declarației 212*.

Bază de calcul CAS = venitul ales*

Cotă: 25%

Contribuție CAS = 25% * venitul ales

Atenție! Excepții:

– Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii

– Persoanele care au calitatea de pensionari

– Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor

CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE (CASS)

CASS se datorează de către persoanele care realizează veniturile nete din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară se efectuează prin cumularea următoarelor venituri:

* venitul net sau norma de venit din activități independente;

* venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală stabilit în sistem real pe bază datelor din contabilitate;

*venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;

*venitul net sau normă de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;

*venitul și/sau câștigul din investiții. În cazul veniturilor din dividende și din dobânzi se iau în calcul sumele încasate;

*venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

*venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

Baza de calcul CASS = echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației 212

Cota: 10%

Contribuția CASS = 10% * echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației 212

Atenție! Excepții:

– Persoanele fizice care au calitatea de pensionari

– Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor

CAZURI PRIVIND CALCULUL, REȚINEREA ȘI PLATĂ CAS ȘI CASS

Dacă persoanele fizice realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă:
obținute de la un singur plătitor de venit
și

nivelul net estimat al veniturilor, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția
plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină, să plătească contribuția de asigurări sociale și să depună D 112 – Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

Dacă persoanele fizice realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă:
obținute din mai multe surse
și

veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția
desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară și care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilește venitul ales pentru care datorează contribuția, în anul în curs. Plătitorul de venit desemnat depune D 112 – Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurență contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

Dacă persoanele fizice realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă:
obținute din mai multe surse
și

venitul net cumulat din aceste surse este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară
și

nivelul venitului net din drepturi de proprietate intelectuală estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția
contribuabilul are obligația depunerii declarației 212.

Atenție! În cazul în care veniturile realizate diferă de cele estimate:

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul de 12 salarii minime își pot modifică contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea declarației 212 oricând până la împlinirea termenului legal de depunere a acestei declaratiii unice.
În cazul în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime pe țara, în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, acestea datorează CAS la venitul ales (care nu poate fi mai mic decât 12 salarii minime) și CASS la nivelul a 12 salarii minime pe țara și au obligația depunerii formularului D 212.
În cazul în care persoanele fizice ce obțin veniturile din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri au estimat pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țara și au realizat un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țara, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plată contribuției de asigurări sociale de sănătate, acestea datorează CAS doar dacă au optat și CASS la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țara și depun formularul D 212, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate.
ATENȚIE! Contribuția de asigurări sociale plătită nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei.

• pentru cazul venitului net în sistem real

Persoanele fizice depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular D 212), până la data de 15 martie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția datorată.

Intrebare 1.

1. Pentru un PFI cu venituri din activitati independente, este obligatorie plata venitului estimat pe 2018 si a contributiilor sociale pana 15 decembrie 2018 sau poate fi efectuata pana pe 15 martie 2019?
   2. Pentru stabilirea impozitului pe venitul realizat In 2018, se mai depune D212 rectificata dupa 1 ianuarie 2019?
   3. Daca aleg sa platesc pensia si sanatatea In functie de valoarea minima a plafonului (22.800 lei/an), se va mai face si o regularizare a acestora anul viitor In functie de venitul realizat In 2018?
   4. CASS de ce a devenit cheltuiala nedeductibila (asa ati mentionat In sesiunea anterioara, In cadrul unui raspuns)?
   5. Daca am depus D600, D220 si D200 In ianuarie 2018, mai este necesar sa depun D212?
   Pe langa normele metodologice pe care le asteptam pentru completarea declaratiei, va rog sa luati In considerare sa prezentati si lista actualizata a conturilor de trezorerie In care se vor face platile (ca sa fie totul cat mai clar).

Raspuns ANAF

1.Plata impozitului pe venitul annual estimat, precum si a contributiilor sociale, este obligatorie pana la data de 15 martie 2019.

2. Contribuabilul poate rectifica venitul estimat pana la termenul de plata a impozitului datorat, respectiv pana la data de 15 martie a anului urmator celui de impunere.

3. In situatia In care ati optat pentru plata CAS si CASS la un venit de 12 salarii minime brute pe tara, nu aveti obligatia depunerii declaratiei rectificative pentru recalcularea sumei reprezentand contribuitiile sociale.

4. Potrivit Codului fiscal, venitul net anual impozabil din activitati independente se determina prin Insumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate (venit net anual – pierderi reportate), din care se deduce CAS datorata.CASS nu este prevazuta ca cheltuiala deductibila la calculul venitului anual impozabil.

5.Da, formularele 220, respectiv 600 se Inlocuiesc cu declaratia unica, ce se va depune pana la 16 iulie 2018, daca ati depus D200 nu mai trebuie sa completati capitolul I din noul formular ptr. veniturile realizate In anul 2017.

In situatia In care se vor stabili alte conturi, acestea vor fi mediatizate.

Intrebare 2.

Ca si pensionar am vreo scutire la plata cas si cass daca obtin venituri peste 22800 lei?

Raspuns ANAF

Persoanele care au calitatea de pensionari nu datoreaza contribuții de asigurari sociale pentru veniturile obținute din activitați independente In anul 2018, dar datoreaza contributii de asigurari sociale de sanatate.

Intrebare 3.

Un titular al unei intreprinderi individuale cu venituri sub 22800 lei care are calitatea si de salariat trebuie sa plateasca CAS si sanatate? Va rugam sa raspundeti si pentru cazul in care veniturile ar fi peste 22800 lei.

Raspuns ANAF

In prima situatie mentionata de dvs., nu se datoreaza CAS In cazul In care se estimeaza un venit din activitatea independenta care nu se Incadreaza In plafonul reprezentand cel putin 12 salarii minime brute pe tara. Nu se datoreaza nici CASS daca veniturile cumulate, exclusiv cele din salarii, nu depasesc plafonul de 22800 lei
In cazul In care acest venit depaseste 12 salarii minime brute pe tara, se datoreaza si CAS si CASS.

Intrebare 4

O persoana angajata dar care a avut venituri din activitati independente in 2017 sub 22800 lei trebuie sa depuna 212?

Raspuns ANAF

Da, aveti obligatia depunerii formularului 212 In cazul In care sunteti salariat si ati obtinut venituri din activitati independente in anul 2017.
La Capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate In anul 2017” din declaratia 212, veti completa informatii In functie de categoria de venit obtinuta, de activitatea desfasurata si de modul de determinare a venitului net, . iar la capitolul II date privind veniturile estimate a se realiza In anul 2018
Plafonul de 22800 lei se are In vedere doar la stabilirea obligatiilor privind contributiile sociale .

Intrebare 5

Un pensionar care are PFA la venit real, prestari servicii, a realizat in 2017 un venit care a depasit plafonul de 12 salarii minime, insa in 2018 a estimat un venit sub plafon. Ce obligatii de plata are de declarat in D212? Daca de plata contributiei la pensii este scutit, va fi scutit si de sanatate pentru ca a estimat un venit sub plafon?

Raspuns ANAF

In D 212 se completeaza informatii privind veniturile realizate In anul 2017 . Totodata se declara si veniturile estimate pentru anul 2018 pentru care se calculeaza impozit pe venit In cota de 10% .
In cazul pensionarilor care realizeaza venituri dinactivitati independente nu se datoreaza CAS ptr aceste venituri. In situatia In care persoana respectiva realizeaza si alte venituri In afara pensiei, care cumulate depasesc plafonul de 22800 lei se datoreazacontribuția de asigurari sociale de sanatate in anul 2018.

Intrebare 6

O pfa care declara ca estimeaza un venit net sub plafon in declaratia 212 pentru anul 2018, poate alege sa nu plateasca CAS pentru anul 2018 ?

Raspuns ANAF

Daca venitul estimat a se realiza In anul 2018, este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țara In vigoare, nu aveți obligația completarii capitolului corespunzator pentru stabilirea contribuțiilor de asigurari sociale In declarația 212.

Intrebare 7

Pentru anul 2018 in categoria cheltuielilor deductibile aferente unei activitati din profesii liberale nu se cuprind CAS-ul si CASS-ul. Sumele datorate pentru CAS si CASS se vor scadea din venitul net impozabil (punctul 3) si suma rezultata se va trece la randul 3.1 Venit impozabil?

Raspuns ANAF

In formularul 212,pentru anul 2018 se declara In formular doar veniturile estimate.
Potrivit reglementarilor valabile In anul 2018, venitul net anual impozabil, din activitati independente se determina prin Insumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate (venit net anual – pierderi reportate), din care se deduce CAS datorata.
CASS nu este deductibila la calculul venitului anual impozabil.

Intrebare 8

1. In cazul in care depun D212 cu un venit estimat de 6.000 lei si la 31.12.2018 constat ca am depasit venitul din activitati independente determinat in sistem real (comision asigurari), in calitate de PFI (exemplu realizez 7.500 lei in loc de 6.000), se poate depune rectificativa la D212?
   2. Pana la ce data se poate depune declaratia rectificativa si pana la ce data trebuie sa achit impozitul ca sa beneficiez de cei 10% reducere?
   3. In cazul prezentat cum pot sa beneficiez de 5 % la plata impozitului. (CAS si CASS nu datorez)?
   4. Pentru a beneficia de reducere de 5% pentru depunere D112 prin internet cu semnatura digitala si 5% plata impozit ce documente trebuiesc intocmite?
   5. Pot sa beneficiez de 10% reducere si in cazul in care va trebui sa depun o declaratie rectificativa?

Raspuns ANAF

Contribuabilul poate rectifica venitul estimat pana la termenul de plata a impozitului datorat, respectiv pana la data de 15 martie a anului urmator celui de impunere.
Bonificația se determina de contribuabil, iar impozitul de plata va fi diminuat cu valoarea bonificației. Valoarea bonificației se stabilește de catre contribuabil și se Inscrie In mod distinct In declarația unica privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, sub rezerva verificarii ulterioare. Bonificațiile pentru plata anticipata a impozitului trebuie Inscrise In Declarația Unica In secțiunea „Sumarul obligațiilor fiscale” In rubricile fiecarui tip de bonificație, iar plata impozitului estimat se va face conform sumelor Inscrise In campul „Impozit pe venit de plata pana la 15.12.2018”. Bonificațiile de 5% pentru depunerea online a formularului 212, pana la data de 16.07.2018 se calculeaza la depunerea declaratiei unice, pentru veniturile realizate In anul 2018, In anul 2019,acordarea acestora fiind condiționta și de plata integrala a impozitului pe venit pana la 15 martie 2019.
Depunerea electronica a declaratiei 212 nu trebuie justificata cu alte documente, depunerea electronica se poate face prin SPV sau utilizand un certificat digital calificat .
In cazul in care, ulterior depunerii declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, contribuabilul corecteaza impozitul pe venitul anual estimat in sensul majorarii acestuia, beneficiaza de bonificatie pentru impozitul pe venit anual estimat, inclusiv pentru sumele estimate suplimentar.

Intrebare 9

In luna ianuarie 2018 am depus D200 si D220.Cind o sa depun D212 mai declar inca odata si datele referitoare la declaratiile de mai sus(regularizare 2017 si anticipate 2018)?
Ma intereseaza sa depun D212 online pt a beneficia de reducerea de 5%
Se considera ca am depus deja cele 2 declaratii si nu mai pot fi depuse online trebuind sa declar pe 212 doar datele referitoare la cas si cass si in felul acesta nu mai beneficiez de cei 5%?

Raspuns ANAF

In sitiatia In care ati depus formularul 200 – Declaratia privind veniturile realizate din Romania la organul fiscal competent pentru veniturile realizate In anul 2017 pana la data intrarii In vigoare a OUG nr.18/2018, nu aveti obligatia depunerii formularului 212 pentru veniturile realizate In anul 2017, dar pentru veniturile estimate si pentru stabilirea obligatiilor privind contributiile sociale, chiar dac ati depus
formularul 220 , pentru anul curent, trebuie sa depuneti Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, pana la 16 iulie 2018.

Intrebare 10

PFA impus la norma de venit, asigurat la Casa de sanatate pentru concedii si indemnizatie, intra in concediu medical 2 luni, pentru perioada respectiva nu datoreaza impozit, cass respectiv cas se retine din indemnizatie de Casa de sanatate, cum completam 212 acea perioada ?

Raspuns ANAF

Referitor la contributiile retinute din indemnizatia de concediu medical va mentionam ca In conformitate cu Codul Fiscal , art 154(1) Urmatoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurari sociale de sanatate: i) persoanele fizice care se afla In concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca, acordate In urma unor accidente de munca sau a unor boli profesionale, precum și cele care se afla In concedii medicale acordate potrivit Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile și completarile ulterioare, pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale;

In situatia In care va desfasurati activitatea pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se reduce proportional, astfel Incat sa reflecte perioada de an calendaristic In care a fost desfasurata activitatea respectiva.
In ceea ce priveste baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate, aceasta se stabileste In baza normei de venit redusa, potrivit prevederilor art. 170 din Codul fiscal.
Pentru informatii suplimentare privind indemnizatia pentru concediul medical va sugeram sa va adresati Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Sursa: Facebook / pagina oficiala ANAF

Proiectul Legii preventiei va intra saptamana viitoare in procedura de dezbatere publica, a anuntat Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, la inceputul sedintei de guvern de joi. Acesta a mai spus ca sub incidenta legii nu vor intra faptele contraventionale cu un grad de pericol ridicat, „care sa afecteze sanatatea si securitatea populatiei, si, aici, as mentiona produse alimentare alterate, munca la negru”.

Ministrul a mai spus ca va exista va exista un portal unic care sa contina toate elementele referitoare la obligatiile legale pe care agentii economici le au in raport cu organismele de control. „Ganditi-va ca un IMM cu doi angajati, pe langa faptul ca trebuie sa-si desfasoare activitatea de zi cu zi, trebuie sa cunoasca si un univers de restrictii. De aceea, componenta de informare-educare este esentiala in asamblarea noii legi”, a precizat ministrul. Acesta a mai spus ca un principiu al Legii preventiei este identificarea zonei de rezonabilitate in actul de control. La prima abatere ar urma sa fie dat un avertisment, fara alte sanctiuni complementare, dar cu o monitorizare riguroasa a planului de conformare.

Scopul Legii preventiei va fi prevenirea aplicarii automate a sanctiunilor pentru faptele care constituie contraventii, prin intocmirea unui plan de conformare, astfel incat sa fie acordat contribuabilului un termen in care va avea posibilitatea sa corecteze neregulile constatate si sa se conformeze dispozitiilor legale. Aceasta lege va obliga autoritatile cu atributii de control sa procedeze, in primul rand, la educarea si perfectionarea antreprenorilor, precum si la prevenirea greselilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sanctionat, daca inainte nu a fost indrumat si prevenit, potrivit unui comunicat al Guvernului din 12 ianuarie 2017.

Potrivit acestuia, Legea preventiei se va aplica pentru sanctiunile prevazute de: Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Legea securitatii si sanatatii in munca, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Legea contabilitatii, Legea dialogului social, Legea privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de munca, Hotararea de Guvern privind registrul general de evidenta a salariatilor.

sursa : hotnews.ro

Iata mai jos care vor fi cele 7 plafoane fiscale care se aplica incepand cu 1 ianuarie 2017, actualizate in functie de cursul valutar de la 31.12.2016 .

Avand in vedere ca 31 decembrie 2016 a fost zi nebancara, in care nu s-a publicat un curs, cursul valutar este cel publicat in 30.12.2016 : 4,5411 lei/eur.

1. Plafonul pentru incadrarea la microintreprinderi – cifra de afaceri sub 100.000 eur (cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în EUR este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent –la 31.12.2016 a fost de 4,5411  prin urmare plafonul este 454.110 lei.
2. Plafon pentru care ai obligatia de a te inregistra ca platitorde tva: cifra de afaceri : 65.000 eur.
   Mai precis, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de TVA ( regim special de scutire)
3. Plafonul pentru a trece de la tva la incasare la tva normal– cifra de afaceri :2.250.000 lei.
4. Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în Româniaachiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc printre altele si condiţia ca valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR (34.000lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Nationaa a Romaniei la data aderării).
5. Plafonul pentru trecerea de la platitor trimestrial de tva la platitor lunareste cifra de afaceri de 100.000 eur(contravaloarea  in lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului  2016 respectiv 4,5411 ). Astfel plafonul la 2017 este de454.110  lei.
6. Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real.(Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 EUR este cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal 2016 –inca nu a fost publicat.
7. Pentru vânzări la distanţă, plafonul de la art. 275 alin. (2) lit. a) din CF este de 35.000 eur.(contravaloarea in lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, când cifra sutelor este egală cu sau mai mare decât 5, şi prin reducere, când cifra sutelor este mai mică decât 5, prin urmare plafonul este de118.000 lei.)

sursa : contzilla.ro

Noul Cod fiscal a intrat in vigoare la inceputul anului in curs, insa unele prevederi devin aplicabile incepand cu prima zi a anului viitor. Totodata, exista si reglementari care vor disparea efectiv din 2017, precum impozitul pe constructii cunoscut mai bine ca „taxa pe stalp”. Despre acestea, dar si despre celelalte noutati fiscale ce vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2017, aflati din cele ce urmeaza.

TVA standard de 19%

Una dintre principalele prevederi aplicabile din prima zi a anului urmator vizeaza o noua reducere a cotei standard de TVA, de la 20%, atat cat este in prezent, la 19%.

Taxa pe stalp dispare in ceea ce priveste impozitul pe constructii, cunoscut mai bine ca „taxa pe stalp”, acesta va fi eliminat la finele anului in curs. Astfel, in 2016, impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie 2015, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor. Conform reglementarilor aplicabile in prezent, la plata impozitului pe constructii sunt obligate trei categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza:

– persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonial, potrivit legilor de organizare si functionare;

– persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

– persoanele juridice cu sediu social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene. Prin urmare, contribuabilii enumerati anterior au fost obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe constructii, pana la data de 25 mai, plata „taxei pe stalp” realizandu-se in doua transe egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie.

Ce se schimba in zona CASS? Codul fiscal va aduce noutati, din prima zi a lui 2017, si in ceea ce priveste contributiile de asigurari sociale de sanatate (CASS).

1. Venituri din salarii sau cele asimilate salariilor:

– daca totalul veniturilor obtinute lunar va fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, contributia individuala se va calcula in limita acestui plafon.

2. Venituri din pensii:

– si in cazul persoanelor care obtin venituri din pensii, pentru veniturile realizate din 2017 incepand, in situatia in care veniturile depasesc valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, CASS individuala se va calcula in limita acestui plafon.

3. Venituri din activitati independente:

– pentru astfel de venituri realizate, din 2017 baza lunara de calcul nu va putea fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

4. Venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la sursa:

– pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie anul viitor, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

Astfel, din 2017, spre deosebire de anul in curs, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala vor fi incluse in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul va obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la cinci castiguri salariale medii brute. in mod asemanator, si veniturile obtinute din dividende vor fi incluse in baza de calcul a contributiei la sanatate, chiar daca beneficiarul este salariat, cu mentinerea aceleiasi plafonari amintite si anterior.

5. Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura:
– si in cazul realizarii acestor venituri, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

6. Venituri din investitii si alte surse

– in mod similar, pentru persoanele care realizeaza venituri din investitii sau din alte surse, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

Si in situatia persoanelor fizice care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si a celor care primesc indemnizatie lunara pentru cresterea copilului, daca totalul veniturilor obtinute lunar va fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, contributia individuala se va calcula, de anul urmator, in limita acestui plafon.

Impozit specific pentru industria hoteliera si de alimentatie publica

Tot din 2017 va intra in vigoare si Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, prevederile acesteia urmand sa avantajeze anumite companii si sa dezavantaje multe altele, in special pe cele de mici dimensiuni.

Mai exact, impozitul specific, care va fi calculat in functie de cateva variabile, cum ar fi suprafata, rangul localitatii sau sezonalitatea, va fi datorat de toate societatile care au inscrise in actul constitutiv, ca activitati principale sau secundare, una sau mai multe activitati prevazute de opt coduri CAEN din domeniile turistic, hotelier, restaurante, baruri si alimentatie publica. Astfel, indiferent daca sunt sau nu profitabile, restaurantele, barurile ori cafenelele vor trece de la anul la acest nou sistem de impozitare.

Sursa: ANAF

sursa : www.avocatnet.ro

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a trecut de Senat în septembrie 2015, iar astăzi a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor. Asta înseamnă că documentul mai are nevoie doar de semnătura preşedintelui Klaus Iohannis pentru a se aplica.

Persoanele care, în ultimii doi ani (faţă de un an, cât se prevede acum) de dinaintea naşterii copilului, au obţinut venituri impozabile timp de minimum 12 luni vor beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. În plus, spre deosebire de regulile actuale, vor putea să ceară intrarea în concediu şi persoanele care câştigă bani din silvicultură şi piscicultură.

„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, scrie în forma amendată a propunerii de act normativ.

În prezent, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, părinţii trebuie să opteze ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. Astfel, deoarece deputaţii au adoptat proiectul, părinţii vor beneficia de o durată unică a concediului de creştere.

În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă, ca în momentul de faţă. „Indemnizaţia lunară (…) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată„, prevede iniţiativa legislativă care va ajunge în perioada următoare la promulgare. În acest fel, parlamentarii sunt de părere că se va asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.

Dispoziţiile legale actuale stabilesc că indemnizaţia are un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi limitele minime şi maxime sunt raportate la indicatorul social de referinţă (ISR – care momentan are un cuantum de 500 de lei). Mai exact, pentru concediul de creştere până la vârsta de un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 6,8 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 3.400 de lei), iar pentru concediul de creştere până la vârsta de doi ani, indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 2,4 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei).

Proiectul de lege va urma să se aplice începând din data de 1 iulie (după creşterea, la 1 mai, a salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei), ceea ce înseamnă că indemnizaţia va avea un cuantum minim de 1.062,5 lei.

Nivelul indemnizaţiei va fi majorat, potrivit actului adoptat azi, cu 1.062,5 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

În altă ordine de idei, părinţii aflaţi în concediul de creştere care vor opta pentru o revenire mai rapidă în câmpul muncii vor primi lunar un stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă aferentă concediului, adică 531,25 lei. În prezent, stimulentul de inserţie are un cuantum lunar de 1 ISR, adică 500 de lei.

La fel ca în prezent, oricare dintre cei doi părinţi ai copilului va putea să ceară intrarea în concediul de creştere şi stimulentul de inserţie.

De reţinut este că duminică, într-o emisiune la postul Pro TV, premierul Dacian Cioloş a atras atenţia că parlamentarii n-au indicat de unde se vor putea lua bani pentru creşterea indemnizaţiei de concediu, din moment ce alocările bugetare pentru 2016 deja au fost făcute.

Important! În forma pe care a adoptat-o Senatul anul trecut, propunerea de act normativ prevedea că persoanele care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani urmau să primească în primul an cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei. Astfel, abia în al doilea an cuantumul maxim urma să fie de doar 1.200 de lei. Totuşi, deputaţii au ales să renunţe la această variantă.

Indemnizaţiile celor aflaţi deja în concediul de creştere vor fi recalculate

Propunerea de act normativ urmează să intre în vigoare de la 1 iulie, iar aceasta se va aplica inclusiv părinţilor care la momentul respectiv se vor afla deja în concediul de creştere.

Mai precis, persoanele aflate în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (ori trei ani, în cazul copilului cu handicap) sau în plata stimulentului de inserţie, precum și în concediul fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani îşi vor putea modifica opţiunea în baza unei cereri şi a actelor cu care se dovedeşte suspendarea realizării veniturilor impozabile pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani).

Referitor la părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare se va face din oficiu, în baza documentelor folosite la acordarea acestui drept.

Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie promulgat de preşedintele ţării şi publicat în Monitorul Oficial.

sursa avocatnet.ro

Inspectorii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) au descins intr-o noapte in localuri din Centrul Vechi al Capitalei, zona Ateneu si Parcul Herastrau, aplicand amenzi de 437.200 de lei, in principal pentru emiterea unor bonuri nefiscale sau note proforme in locul celor fiscale, a informat, luni, ANAF, intr-un comunicat remis HotNews.

In actiunile de control, care au avut loc sambata noaptea, 220 de inspectori de la Directia Antifrauda a ANAF au verificat 98 de societati comerciale din zonele Centrul Vechi, Ateneu si Herastrau, din Bucuresti, in principal pentru verificarea modului in care sunt respectate obligatiile legale de a utiliza casa de marcat electronica fiscala si de a emite bon fiscal.

In urma controalelor, au fost aplicate 135 de amenzi in suma totala de 437.200 lei si au fost confiscati 8.081 lei in numerar.
De asememenea, inspectorii antifrauda au suspendat activitatea unui agent comercial si au emis 11 avertismente.

„In urma actiunii de sambata noaptea, s-a constatat ca, aproape fara exceptie, cei controlati eliberau note de plata proforme sau bonuri nefiscale in locul bonului fiscal, existand suspiciunea intemeiata ca acestia tin evidenta dubla a activitatii”, a mentionat ANAF, in comunicat.

Totodata, reprezentantii a 49 de agenti economici, verificati in cadrul actiunilor de control desfasurate sambata noaptea au fost invitati la sediul Directiei Antifrauda, in pentru mari, 22 septembrie.

„Discutiile vor viza gasirea de solutii pentru eliminarea practicilor uzitate de acestia, respectiv tinerea unei evidente duble si eliberarea notelor proforme/ de consum/ bonurilor nefiscale in locul bonului fiscal”, mentioneaza sursa citata.

In context, ANAF avertizeaza ca va proceda la o verificare atenta a evidentelor tehnico-operative si contabile.

Fiscul atrage atentia ca „in ciuda actiunilor concertate ale inspectorilor antifrauda demarate in martie 2015, o parte dintre agentii economici nu au inteles ca, alaturi de cazurile de mare evaziune instrumentate, ANAF acorda o atentie deosebita evaziunii fiscale rezultate din neemiterea bonului fiscal”.

In situatia repetarii unor astfel de constatari, in conformitate cu OUG 28/1999, activitatea acestor agenti va fi suspendata, mai avertizeaza ANAF.

sursa : www.hotnews.ro

Prin OANAF 2203/2015 publicat in MOF nr. 647 din 26 august 2015 a fost aprobata Procedura privind recalcularea bazei impozabile pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor, in vederea acordarii deductibilitatii contributiei de asigurari sociale de sanatate.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2014 persoanele care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii si la cel de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, dupa caz.

Contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate pentru anul fiscal se deduc din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosintei bunurilor, indiferent daca determinarea venitului net se efectueaza in sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli. Contributiile de asigurari sociale de sanatate se deduc numai de organul fiscal competent la stabilirea obligatiilor fiscale anuale. Organul fiscal competent are obligatia recalcularii bazei impozabile in vederea acordarii deductibilitatii contributiei de asigurari sociale de sanatate si determinarea impozitului pe venit anual datorat.

Organul fiscal competent este:

a) organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa unde isi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania;

b) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al imputernicitului sau curatorului fiscal, dupa caz, in cazul persoanelor fizice care nu au domiciliul fiscal in Romania, pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal;

c) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fara domiciliu fiscal in Romania, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, altele decat cele prevazute la lit. b).

Prin OANAF 2203 publicat in MOF nr. 647 din 26 august 2015 a fost aprobata Procedura privind recalcularea bazei impozabile pentru veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor, in vederea acordarii deductibilitatii contributiei de asigurari sociale de sanatate.

Conform procedurii, recalcularea venitului net/bazei impozabile se efectueaza pentru urmatoarele tipuri de venit:

a) venituri din inchirieri si subinchirieri de bunuri mobile si imobile, precum si veniturile din arendare;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere sau subinchiriere, calificate in categoria veniturilor din activitati independente;

c) venituri din inchiriere in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre 1 si 5 camere inclusiv, altele decat cele care constituie structuri de primire turistica.

In categoria venituri din cedarea folosintei bunurilor se cuprind si cele realizate de persoanele care, in cursul anului, depasesc numarul de 5 camere de inchiriat.

Contributia de asigurari sociale de sanatate anuala datorata, alocata venitului realizat corespunzator fiecarei surse se deduce din:

a) venitul net anual declarat in formularul 200 „Declaratie privind veniturile realizate din Romania”, in situatia contribuabililor care au obligatia depunerii declaratiei (rd. 3 „Venit net anual” de la cap. II „Date privind veniturile realizate, pe surse si categorii de venit”, lit. B „Date privind venitul/castigul net anual”);

b) venitul net declarat in formularul 260 „Decizie de impunere privind platile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contributii de asigurari sociale de sanatate, precum si privind obligatiile de plata cu titlu de contributii de asigurari sociale”, in situatia contribuabililor care nu au obligatia depunerii formularului 200 „Declaratie privind veniturile realizate din Romania” (rd. 4 „Venit net estimat/Venit net determinat pe baza normelor de venit” de la cap. II „Determinarea platilor anticipate cu titlu de impozit si de contributii de asigurari sociale de sanatate”);

c) venitul declarat in formularul 201 „Declaratie privind veniturile realizate din strainatate” (rd. 1 „Venit” de la cap. II „Date privind veniturile realizate, pe surse si categorii de venit”, lit. B „Date privind venitul realizat”);

d) venitul baza de calcul al impozitului din formularul 112 „Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din arendare (rd. 14 „Venit baza de calcul al impozitului”, corespunzator contribuabilului, de la sectiunea E „Date privind impozitul pe venit”, subsectiunea E3 „Date detaliate privind impozitul pe venit” din anexa nr. 1.2 „Anexa asigurat”).

Organul fiscal determina impozitul pe venitul net anual impozabil datorat, pe fiecare sursa, pentru tipurile de venit pentru care se efectueaza recalcularea, si emite formularul 250 „Decizie de impunere anuala pentru veniturile realizate din Romania de persoanele fizice” sau formularul 251 „Decizie de impunere anuala pentru veniturile realizate din strainatate de persoanele fizice”, dupa caz.

Decizia de impunere anuala se comunica contribuabilului potrivit Codului de procedura fiscala. In termen de 24 de ore de la comunicarea deciziei de impunere compartimentul cu atributii privind gestionarea declaratiilor fiscale persoane fizice procedeaza la inregistrarea in evidenta fiscala a datei comunicarii, precum si la transferul debitelor catre compartimentul cu atributii de evidenta pe platitori.

Procedura se aplica pentru veniturile realizate incepand cu 10 ianuarie 2014.

sursa  : http://contabilul.manager.ro/

Reglementarile care vizeaza antreprenorii debutanti in afaceri au fost modificate printr-un act normativ, astfel ca firmele organizate ca SRL-D vor trebui sa respecte noi reguli procedurale pentru a primi de la stat finantarea nerambursabila de pana la 10.000 de euro, ce se acorda in cadrul acestui program guvernamental. Noile prevederi au intrat deja in vigoare.

Guvernul a aprobat prin HG nr. 679/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 654 din 28 august 2015, o serie de modificari la desfasurarea Programului de stimulare a infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri.

Noul act normativ, care a intrat in vigoare odata cu publicarea oficiala, completeaza si clarifica anumite aspecte legate de implementare practica a programului destinatantreprenorilor debutanti in afaceri, adica acele persoane care desfasoara pentru prima data activitate economica, prin intermediul unei societati cu raspundere limitata (SRL-D).

Conform noilor reglementari care se aplica deja incepand de vineri, 28 august, inscriereaproiectelor in acest program se va face exclusiv online, pe baza de username si parola, in sesiuni semestriale de 15 zile calendaristice, pana la epuizarea bugetului alocat programului.

„In vederea inscrierii in cadrul programului, microintreprinderea «S.R.L.-D» va completa si va transmite planul de afaceri incepand cu ora 10,00 a primei zile de inscriere, timp de 15 zile calendaristice de la demararea inscrierii in program, pana la ora 20,00 a ultimei zile de inscriere, cu posibilitatea de deschidere a unei noi sesiuni de inscriere pana la epuizarea bugetului alocat programului”, se precizeaza in HG nr. 679/2015.

Pana acum, potrivit vechilor prevederi, inscrierea on-line a proiectelor se facea in sesiune continua.

Totodata, noul act normativ mai stabileste ca solicitantii care nu au acces la un computer beneficiaza pentru inscrierea on-line de asistenta gratuita din partea Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC) din raza teritoriala a SRL-D, primind consiliere, instruire si sprijin din partea institutiei.

Evaluarea planurilor de afaceri se va face dupa noi criterii

HG nr. 679/2015 introduce si noi criterii pe baza carora vor fi evaluate planurile de afaceri inscrise in programul SRL-D.

Odata cu noile reglementari, admiterea in program se va face in ordinea punctajului obtinut la evaluarea planurilor de afaceri depuse on-line, punandu-se astfel accentul pe calitatea planului de afaceri. Inainte de aceasta modificare, admiterea in program se facea in functie de ordinea inscrierilor.

Mai precis, punctajul minim acceptat este de 60 puncte, iar aplicatia SRL-D va genera automat aplicantilor ce nu se inscriu in punctajul minim mesajul „nu indepliniti criteriul de minim 60 de puncte” in momentul transmiterii planului de afaceri.

La punctaje egale, departajarea se va face in functie de cateva criterii, cum ar fi:

• numarul de locuri de munca ce urmeaza a fi create in cadrul proiectului;
• achizitia de echipamente tehnologice;
• activitatea pe care acceseaza programul;
• curs de anteprenoriat;
• asociatul/administratorul SRL-D este somer sau absolvent din anul precedent la data inscrierii la Registrul Comertului;
• data si ora inscrierii in program.

Dupa aceasta etapa, aplicatia electronica va genera un numar de identificare pentru fiecare proiect, denumit numar RUE, adica numar in Registrul Unic Electronic.

Atentie! Microintreprinderile SRL-D vor putea beneficia de finantare in cadrul programului o singura data.

Evaluarea planurilor de afaceri se face pe baza punctajului obtinut, iar verificarea veridicitatii si coerentei informatiilor inscrise in planul de afaceri se realizeaza de catre Oficiul Teritorial pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (OTIMMC). Pana acum, evaluarea planului de afacere era realizata de Ministerul Economiei.

Avizarea verificarilor se face de catre Directia de Implementare Programe pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

Aplicantii ale caror planuri de afaceri se implementeaza cu componenta de credit si care obtin cel putin punctaj minim in urma verificarilor efectuate vor incheia contractul de finantare cu OTIMMC dupa prezentarea dovezii cofinantarii. Dovezile de cofinantare pot fi urmatoarele:

• contractul de credit emis de un finantator de credit autorizat;
• dovezile certe privind capacitatea de cofinantare a proiectului, respectiv prezentarea scrisorii de confort, extras de cont care sa demonstreze ca beneficiarul dispune de suma necesara cofinantarii/contract/linie de credit, emise de un finantator de credit autorizat din Romania si care vor acoperi cel putin valoarea finantarii proprii a proiectului, respectiv procentul de cofinantare din cheltuieli eligibile.

Aplicantii ale caror planuri de afaceri se implementeaza cu componenta de credit vor prezenta dovada cofinantarii in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data primirii prin posta electronica a notificarii privind acordul de principiu de finantare.

In aceasta perioada aplicantii pot solicita pentru implementarea planului de afaceri aprobarea OTIMMC pentru inlocuirea componentei de credit cu componenta de aport propriu. In aceasta situatie se va semna contractul de finantare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii aprobarii.

Ce este Programul SRL-D si cui se adreseaza?

Programul SRL-D (Societate cu Raspundere Limitata – Debutant), instituit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 6/2011, vizeaza acordarea de sprijin oricarui cetatean roman care doreste sa isi deschida o afacere (si care nu a mai avut una pana acum), prin acordarea unei alocatii financiare nerambursabile reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (echivalent in lei), din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinantare.

In cadrul programului  pot aplica toti cei care doresc sa isi deschida o afacere pentru prima data, indiferent de varsta.

In trecut, prevederile vizau doar “intreprinzatorii tineri”, persoane sub 35 de ani care debutau in afaceri, dar dispozitia care impunea varsta de pana la 35 ani a fost eliminata iniulie 2014, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 97/2014. De atunci, sintagmaintreprinzator tanar a fost inlocuita cu sintagma intreprinzator debutant in afaceri, astfel incat in prezent beneficiarul trebuie sa aiba doar capacitate deplina de exercitiu si sa nu mai fi desfasurat activitati economice in trecut.

Finantarea in perioada 2015-2020 a programului pentru acordarea de alocatii financiare nerambursabile (AFN) se va face pentru cel putin 550 de microintreprinderi pe an si se asigura din bugetul aprobat anual al Ministerului Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri.

Ce facilitati se acorda firmelor SRL-D?

In cadrul acestui program, firmele infiintate de debutanti in afaceri pot primi o alocatie financiara nerambursabila reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face vor dovada surselor de cofinantare.

Alocatiile financiare nerambursabile se acorda in lei, in limita plafonului aprobat de Ministerul Economiei.

Totodata, Fondul National de Garantare al Creditelor pentru IMM acorda garantii pentru creditele contractate de „SRL-D” in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de Agentie, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei.

Firmele SRL-D sunt scutite de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariati, angajati pe perioada nedeterminata. Aceasta perioada constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea si calculul drepturilor prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se utilizeaza castigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plateste contributia individuala de asigurari sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care depasesc cuantumul castigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.

De asemenea, pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comertului, pentru inregistrarea microintreprinderii nu sunt datorate taxe, solicitantul fiind scutit si de la plata acestora.

sursa: www.avocatnet.ro

In data de 25.08.2015 sunt scadente urmatoarele declaratii si plati:

• Plata impozitului retinut la sursa in luna precedenta;
• Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat – (D100);
•  Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate – pentru luna precedenta (D112);
• Declaratia privind veniturile sub forma de salarii din strainatate obtinute de catre persoanele fizice care desfasoara activitate in Romania si de catre persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania pentru luna precedenta. (D224);
• Depunerea Decontului de taxa pe valoarea adaugata (D300);
• Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adaugata pentru luna precedenta (D301);
• Declaratia privind sumele rezultate din ajustarea/corectia ajustarilor/regularizarea taxei pe valoarea adaugata (D307);
• Declaratiea privind taxa pe valoarea adaugata colectata datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) – e) sau g) din Codul fiscal (D311);
• Depunerea Declaratiei recapitulative privind livrarile / achizitiile /prestarile intracomunitare de bunuri pentru luna trecuta – (D390VIES);
• Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national – (D394);
• Notificare privind incetarea aplicarii sistemului TVA la incasare (097);
• Plata contributiei trimestriale pentru medicamente, trimestrul II 2015;

sursa : www.contzilla.ro

Ordinul nr. 1965/2015 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 7/2010 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost publicat in M.Of. nr. 579/2015.

Prevederi :

•  Se aprobă modelul şi conţinutul formularului «Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal» (098), cod M.F.P. 14.13.01.10.11/tva;

INSTRUCŢIUNI  de completare a formularului (098) “Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”
Cererea de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, denumită în continuare cerere (formular 098), se completează şi se depune de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.

Cererea se depune de către solicitant, în calitate de reprezentant legal al societăţii pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA, de către un asociat al acesteia sau altă persoană împuternicită, potrivit legii, la registratura organului fiscal competent ori la poştă prin scrisoare recomandată.

Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sediul social declarat în cererea de înmatriculare în registrul comerţului.

Formularul se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule, citeţ şi corect toate datele prevăzute. Un exemplar se păstrează de contribuabil, iar celălalt exemplar se depune la organul fiscal competent.

A. DATE DE IDENTIFICARE A PERSOANEI IMPOZABILE

Rândul 1. Denumire

Se completează cu denumirea societăţii pentru care a fost depusă cererea de înmatriculare în registrul comerţului şi pentru care se solicită înregistrarea în scopuri de TVA.

Rândul 2. Sediul social declarat cu ocazia înmatriculării în registrul comerţului

Se completează cu adresa sediului social declarat în cererea de înmatriculare în registrul comerţului.

B. SOLICITANT, ÎN CALITATE DE:

Se marchează cu “X” calitatea de “Reprezentant legal”, în situaţia în care cererea este completată de reprezentantul legal al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului sau de către altă persoană împuternicită să o reprezinte, potrivit legii.

Se marchează cu “X” calitatea de “Asociat”, în situaţia în care cererea este completată de unul dintre asociaţii societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului.

Se marchează cu “X” rubrica “Act constitutiv”, în situaţia în care calitatea de reprezentant legal sau asociat rezultă din actul constitutiv al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului.

În situaţia în care calitatea de reprezentant legal al societăţii pentru care a fost solicitată înmatricularea în registrul comerţului rezultă dintr-un alt document, se înscriu numărul şi data împuternicirii.

Rubrica “Date de identificare” se completează cu datele de identificare ale solicitantului.

C. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Se completează de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Rândul 1. Se estimează cifra de afaceri preconizată a se realiza în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic din operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, din operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, conform art. 145 alin. (2) lit. b) şi d) din Codul fiscal, din operaţiuni scutite cu drept de deducere şi scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f) din Codul fiscal, dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, efectuate de persoana impozabilă;

b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

Rândul 2 se marchează cu “X” datorită obligativităţii înregistrării în scopuri de TVA ca urmare a declarării unei cifre de afaceri egale cu/mai mare decât plafonul de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei.

Rândul 3 se marchează cu “X” în cazul în care se optează pentru aplicarea regimului normal de TVA, deşi cifra de afaceri declarată este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 152 alin. (1) din Codul fiscal.

Rândul 4. Perioada fiscală

Se marchează cu “X” perioada fiscală care urmează a fi utilizată pentru taxa pe valoarea adăugată.

Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului declară cu ocazia înregistrării cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul prevăzut la art. 1561 alin. (2) din Codul fiscal, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul înregistrării. În caz contrar sau în situaţiile prevăzute la art. 1561 alin. (61) şi (62) din Codul fiscal, va depune deconturi lunare.

Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare a formularului (098)

Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (098)

1. Denumire: Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal (098)

2. Cod M.F.P. 14.13.01.10.11/tva

3. Format: A4/t2

4. Se tipăreşte:

– într-o singură culoare;

– se poate utiliza echipament informatic pentru editare.

5. U/M: set (2 file)

6. Se difuzează: gratuit.

7. Se utilizează: la înregistrarea în scopuri de TVA de către societăţile care se înfiinţează în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 153 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Se întocmeşte în: 2 exemplare; de: contribuabil sau de către împuternicit.

9. Circulă:

– originalul la organul fiscal competent;

– copia la contribuabil.

10. Se arhivează: la dosarul fiscal al contribuabilului.

sursa : www.contzilla.ro

In multitudinea de schimbari legislative aparute in ultimele saptamani, sa nu uitam de plafoanele aferente operatiunilor cu numerar, modificate in acest an, prin aparitia Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

1.Incasările de la persoane juridice, PFA, II, IF, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică, pot sa aiba loc în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;

2. Incasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry,  în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;

3. Plăţi către aceleasi persoane,  în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;

4. Plăţi către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;

5. Plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

6. Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum şi fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 lei.

7. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei şi, respectiv, de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.

8.Persoanele pot achita facturile cu valori care depăşesc plafonul de 5.000 lei, către furnizorii de bunuri şi servicii, respectiv de 10.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry, astfel: 5.000 lei/10.000 lei în numerar, suma care depăşeşte acest plafon putând fi achitată numai prin instrumente de plată fără numerar.

9. La data acordării avansurilor spre decontare, sumele aferente intră în calculul plafonului zilnic prevăzut la pct. 3 sau 4, dupa caz.

10. Operaţiunile de încasări în numerar efectuate de persoanele pct 1, de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii se efectuează în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

11. Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

12. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între persoanele prevăzute pct.1  şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare- cumpărare cu plata în rate, conform legii.

13. Operaţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la pct. 1, către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

14. Nu se aplica plafoanele pentru depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de BNR, inclusiv în automatele de încasări în numerar;

15.Nu se aplica plafoanele pentru plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;

16.Nu se aplica plafoane pentru plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;

17.Nu se aplica plafoanele pentru retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de BNR pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la pct 13.

18. Nu se aplica plafoanele la transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de BNR  sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către BNR, potrivit legii;

19. Plafoanele nu se aplica pentru depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

20. În cazul persoanelor prevăzute la pct. 1, pentru facturile stornate, aferente bunurilor returnate şi/sau serviciilor care nu au fost prestate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată astfel: 5.000 lei, respectiv 10.000 lei în numerar, sumele care depăşesc aceste plafoane putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar.

21. În cazul returnării de bunuri de către persoanele fizice şi, respectiv, neprestării de servicii către persoanele fizice, restituirea sumelor aferente poate fi efectuată în numerar în limita a 10.000 lei, sumele care depăşesc acest plafon putând fi restituite numai prin instrumente de plată fără numerar. Prin excepţie, în cazul în care, la data restituirii, persoanele fizice declară pe propria răspundere că nu mai deţin cont bancar, restituirea se poate face integral în numerar, indiferent de nivelul sumei care trebuie restituită.

22. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar între persoanele fizice, altele decât operaţiunile de încasări şi plăţi realizate prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii, efectuate ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra unor bunuri sau drepturi, a prestării de servicii, precum şi cele reprezentând acordarea/restituirea de împrumuturi, se pot efectua în limita unui plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacţie. Sunt interzise încasările şi plăţile fragmentate în numerar pentru tranzacţiile mai mari de 50.000 lei, precum şi fragmentarea unei tranzacţii mai mari de 50.000 lei

sursa : http://www.contzilla.ro

Mult asteptatul act normativ care aborga bacsisul a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 495/06.07.2015 si este vorba de legea 186/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Legea intra in vigoare incepand cu data de 9 iulie 2015.

Prevederi  principale:

• se elimina prevederile cu privire la bacsis, respectiv obligatia de a marca pe casa bacsisul, pe bon distinct , de a detine un regulament de ordine interioara cu privire la modul in care operatorul trateaza bacsisul si de declara banii personali intr-un registru la inceputul lucrului.
• se elimina din textul ordonantei prevederile cu privire la sanctiunile in caz de nedetinere a registrului de bani personali.

Iata mai jos si continutul legii :

Articol unic. –
Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 din 22 aprilie 2015 cu următoarele modificări şi completări:
1. La articolul I, punctele 3, 6 şi 7 se abrogă.
2. La articolul I punctul 9, litera c) a articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” c) neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului ori nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (8), care determină existenţa unei sume nejustificate. În sensul acestei prevederi, prin sumă nejustificată se înţelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferenţa până la preţul de vânzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului în cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioară ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fără respectarea prevederilor art. 1 alin. (8);”.
3. La articolul I punctul 11, litera gg) a articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” gg) deţinerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special şi/sau în chitanţe.”
4. La articolul I, punctul 12 se abrogă.
5. La articolul I punctul 13, litera b) a alineatului (1) al articolului 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” b) cele prevăzute la art. 10 lit. a), l), m), o), p), u), x), y), z), bb), cc), ee) şi ff), cu amendă în cuantum de 9.000 lei, precum şi cu:
(i) confiscarea veniturilor obţinute, pentru contravenţia prevăzută la lit. a);
(ii) suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, până la dotarea cu aparat de marcat electronic fiscal şi prezentarea dovezii de plată a amenzii sau a jumătate din cuantumul acesteia, după caz, organului constatator, pentru contravenţia prevăzută la lit. cc);”.
6. La articolul I punctul 13, la articolul 11 alineatul (1), punctul (viii) al literei e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat şi poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. – S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.”
7. La articolul I punctul 13, alineatul (2) al articolului 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (2) Contravenţia prevăzută la art. 10 lit. g) se sancţionează cu amendă în cuantum de 1.250 lei, care se aplică persoanelor fizice.”
8. La articolul III punctul 6, alineatul (21) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (21) Tariful de utilizare se aplică pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum este definită la alin. (1) lit. d), cu excepţia sectoarelor de drum naţional aflate în intravilanul municipiilor între indicatoarele de intrare/ieşire în/din acestea.”
9. La articolul III punctul 16, după litera d) a alineatului (1) al articolului 3 se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
” e) destinate transportului şcolar.”
10. La articolul III punctul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (2) Vehiculele prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii)-(xii), lit. b)-e) sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare numai dacă sunt înregistrate, ca vehicule exceptate, în baza de date a SIEGMCR.”
11. La articolul III punctul 20, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“
(3) Obligaţia de a solicita înscrierea/eliminarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii)-(xii), lit. b)-e) şi alin. (11) în/din baza de date a SIEGMCR şi marcarea vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i)-(vii) în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate revine utilizatorilor acestora.
(4) Documentele necesare şi condiţiile de înscriere/eliminare a vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (viii)-(xii), lit. b)-e) şi alin. (11) în/din baza de date a SIEGMCR şi de marcare a vehiculelor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (i)-(vii) în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate se stabilesc prin normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”

sursa : www.contzilla.ro