Posts by Cristian

Facturarea electronica devine oficial obligatorie de la 1 iulie pentru tranzactiile B2G

Incepând cu data de 1 iulie 2022 facturile trebuie trimise obligatoriu în format electronic prin sistemul național RO e-Factura, în relația cu autorități contractate de stat, așa numita relație B2G ca urmare a publicării Legii 139/2022 pentru aprobarea ordonanței de urgență 120/2021.

Pentru livrările și/sau prestările realizate de operatori economici către autorități publice, considerate contractanți într-o relație B2G, începând cu data 1 iulie 2022, va fi obligatorie emiterea unei facturi electronice și transmiterea acesteia prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura în format .xml, cu respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare. Aceste facturi se transmit beneficiarilor prin Spațiul Privat Virtual.  

Pentru operațiunile desfășurate de operatorii economici cu alți operatori economici (B2B – business-to-business), România a solicitat aprobarea Consiliului Uniunii Europene să aplice o măsură specială de derogare de la Directiva de TVA, astfel încât să devină obligatorie emiterea facturilor electronice și transmiterea lor prin sistemul național RO e-Factura.  

Astfel, deși textul inițial al OUG prevedea aplicarea regulilor privind e-factura doar pentru anumite categorii de produse cu risc fiscal ridicat comercializate în relația B2B (legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile; băuturi alcoolice; construcții noi; produse minerale (apă minerală naturală, nisip și pietriș); îmbrăcăminte și încălțăminte, se intenționează o aplicare generalizată a sistemului e-factura.

Prin sistemul e-factura, factura electronică este transmisă şi primită într-un format electronic structurat de tip XML, care permite prelucrarea sa electronică şi automată. Formatul XML și transmiterea prin intermediul platformei puse la dispoziție de Ministerul de Finanțe sunt elemente de noutate față de factura electronică definită de Codul Fiscal („o factură care conține informațiile solicitate (…) și care a fost emisă și primită în format electronic”). Mai mult, facturile electronice emise prin RO e-Factura au atașată semnătura electronică aplicată de către Ministerul Finanțelor Publice, certificându-se faptul că nu mai sunt permise intervenții asupra conținutului acestora.

În domeniul achizițiilor publice, prelucrarea facturii electronice se va realiza de beneficiarii – autorități publice utilizând fie aplicaţii informatice (pentru prelucrare exclusiv în format electronic), fie se va realiza conversia informațiilor din factura electronică într-un format care permite citirea și listarea. Conform OUG nr. 120/2021, prin prelucrarea facturii electronice de către autoritățile contractante, se înţelege inclusiv parcurgerea fazelor execuţiei bugetare.

Înscrierea în Registrul RO e-Factura se efectuează prin depunerea unui formular (084), iar pentru radiere se depune același formular, însă doar până la data la care devine efectivă înscrierea (1 a lunii următoare depunerii formularului inițial 084). Detaliile legate de operarea Registrului RO e-Factura sunt prevăzute de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1713/2021. Registrul va putea fi interogat pe site-ul oficial al ANAF.

Read more

Declarația privind beneficiarul real

Depunere DBR (declaratie beneficiar real)

Termenul de depunere a declarației de beneficiar real a fost prelungit până la 1 octombrie printr-un nou act normativ . Practic, prin acest act normativ este introdus un termen derogatoriu pentru anul 2021, prelungind termenul de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, introdus prin Legea 101/2021, la un termen special stabilit la 1 octombrie 2021.

Ce este declarația de beneficiar real?

Este o declarație pe proprie răspundere pe care o dă reprezentantul legal al societății (adică administratorul societății) și care trebuie să cuprindă următoarele informații:

  • datele de identificare ale beneficiarilor reali
  • modalitățile în care se exercită controlul asupra societății

Ce/cine sunt beneficiarii reali în înțelesul legii?

Prin beneficiar real se înțelege orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o activitate. Conform legii, beneficiarul real al unei societăți este

  • cel care deține direct sau indirect 25% + unu din numărul acţiunilor/ părților sociale
  • cel care participă în capitalul unei firme într-un procent de peste 25%
  • cel care controlează direct sau prin alte mijloace activitatea respectivei societăți.

În România peste 95% dintre firme au ca beneficiar real asociați persoane fizice conform actului constitutiv.

Prin urmare, beneficiarul real este, după cum urmează:

  • În cazul firmelor – reprezentantul legal al firmei (administratorul)
  • în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare – toate persoanele următoare:
    • constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în condițiile legii
    • fiduciarul/fiduciarii
    • beneficiarul/beneficiarii
  • în cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ (adică în cazul ONG-urilor):
    • asociații sau fondatorii
    • membrii în consiliul director
    • persoanele cu funcții executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuții ale acestuia

Cine are obligația depunerii declarației privind beneficiarul real?

Conform noilor prevederi, orice firmă, fiducie sau ONG care este constituită în 2021 trebuie să depună declarația privind beneficiarul real, chiar la înființare.

Firmele, fiduciile și ONG-urile deja constituite au obligația depunerii anuale sau ori de câte ori apar modificări privind datele beneficiarilor reali.

Important: Obligația este valabilă inclusiv în cazul firmelor care au ca asociați doar persoane fizice.

Cine NU depune declarația privind beneficiarul real?

Sunt exceptate de la obligația depunerii declarației urmăatoarele:

  • regiile autonome
  • companiile și societățile naționale
  • și societățile deținute integral sau majoritar de stat

Cine este persoana căreia îi revine obligația depunerii declarației?

Persoana care are obligația depunerii acestei declarații este reprezentantul legal al societății. Acesta trebuie să completeze și să depună o declarație pe proprie răspundere care trebuie să cuprindă

  • datele de identificare ale beneficiarilor reali,
  • precum și modalitățile în care se exercită controlul asupra persoanei juridice, conform criteriilor stabilite de lege.

Când se depune declarația privind beneficiarul real?

Care este termenul legal de depunere a declarației privind beneficiarul real?

Conform noilor modificări prevăzute în Legea 101/2021, s-a reinstituit obligația depunerii declarației privind beneficiarul real astfel:

  1. La înființare
  2. Anual, în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare
  3. Dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Totuși, deși legea stabilește că termenul pentru depunerea anuală a declarației privind beneficiarul real este de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, conform art. 2 din OUG nr.191/2020 antreprenorii care nu au depus încă această declarație și care erau înființați la Registrul Comerțului înainte de intrarea în vigoare a Legii 129/2019 pot să depună această declarație în termen de 90 de zile de la data încetării stării de alertă.

Mai mult, în prezent se află în dezbatere publică un proiect OUG pentru prorogarea termenului de depunere a Declarației privind beneficiarul real la 01 octombrie 2021.

Proiect OUG: Declarația privind beneficiarul real – termen derogatoriu pentru anul 2021

Conform proiectului aflat în dezbatere, termenul pentru depunerea declarației de 15 zile de la depunerea situațiilor financiare anuale, introdus prin Legea 101/2021, ar putea fi modificat la un termen special stabilit la 1 octombrie 2021. Noua OUG se așteaptă să fie aprobată înainte de finalul acestei luni, și prin intermediul acesteia se vor introduce următoarele modificări:

  • Se introduc mai multe forme și modalități de depunere a declarației, astfel:
    • pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică
    • pot fi transmise la oficiul registrului comerțului prin mijloace electronice, cu semnătură electronică, sau prin servicii de poștă și curier
    • pot fi date și în fața reprezentantului oficiului registrului comerțului sau se pot depune, personal sau prin reprezentant, având dată certă, dată de notarul public ori atestată de avocat.
  • Termenul pentru depunerea declarației beneficiarului real se va amâna până la 1 octombrie 2021.

Cum se depune declarația?

Declarația se depune

De ce ai nevoie pentru a depune declarația privind beneficiarul real?
  • CUI-ul firmei
  • actul constitutiv
  • copie buletin administrator
  • copiile de buletin ale asociaților care dețin cel puțin 25% din firmă

Ce se întâmplă dacă nu depui declarația de beneficiar real?

Ce sancțiuni sunt prevăzute de Legea 101/2021?


Sancțiunile prevăzute de legea 101/2021 sunt următoarele:

  • În cazul firmelor:
    • amendă între 5.000 lei – 10.000 lei
    • sau chiar dizolvarea firmei pentru o declarație.
  • În cazul asociațiilor și fundațiilor:
    • amendă de la 200 lei la 2.500 lei
    • sau chiar dizolvarea asociației sau fundației.
Ce firme sunt cele mai expuse riscului de amendă?


Firmele cele mai expuse sunt cele care au aprobat situațiile financiare după data intrării în vigoare a Legii 101/2021. Acestea sunt obligate, în prezent, să depună declarația beneficiarului real.

Totuși, chiar dacă guvernul accelerează procesul de publicare a unei ordonanțe de urgență privind prorogarea termenului, toate firmele care au aprobat situațiile financiare anterior intrării în vigoare a ordonanței, vor trebui să depună declarația privind beneficiarul real.

De reținut:

  • Societățile care au obligația depunerii declarației privind beneficiarul real vor depune la ONRC o cerere la care vor anexa și declarația.
  • La înregistrarea la Registrul Comerțului, declarația privind beneficiarii reali trebuie depusă inclusiv de persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice.
  • Cei care au aprobat deja situațiile financiare și poate le-au și depus au în continuare obligația de a depune această declarație.
  • Declaraţia privind beneficiarul real nu se depune la ONPCSB, ci aceasta se depune, după caz:
    • la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului
    • la Ministerul Justiției, pentru asociații și fundații
    • la Agenția Națională de Administrare Fiscală, în cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare acestora.
  • Termenul actual de depunere a declarației privind beneficiarul real începe să curgă de la data aprobării situațiilor financiare, nu de la data depunerii (transmiterii la ANAF) care poate fi în termenul legal oricând până la 31 mai 2021. Astfel dacă prin hotărârea AGA s-au aprobat situațiile financiare pe data de 1 mai 2021, iar depunerea la ANAF s-a făcut pe 20 mai 2021, termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real ar fi fost până cel târziu 15 mai 2021.
  • Nerespectarea acestei obligații se sancționează cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei.

Preț întocmire și depunere declarație de beneficiar real – 200 lei

Acte necesare declarație de beneficiar real?

  • Copie C.I. pentru asociații care dețin minim 25% din părțile sociale ale firmei.
  • Copie C.I. pentru administratorul firmei care semnează actele.
  • Pe toate copiile, administratorul scrie ”Conform cu originalul” și semnează.
Read more

Legea 129/2019 – art.56 privind beneficiarul real

Legea 129/2019 – art.56 obliga firmele sa depuna la ONRC o declaratie privind beneficiarul real al firmei. Termen: 12 luni de la intrare in vigoare, apoi anual sau la orice modificare survenita.

DECLARATIA BENEFICIAR REAL materiale necesare:

1. dosar cu sina

2. maieu (chilotel) de plastic

3. copii ci administrator – 2 buc -pe copie se scrie ” conform cu originalul ” , numele si prenumele cu litere de tipar si se semneaza

4. declaratia beneficiar real -ATENTIE !!!! nu o semneaza ADMINISTRATORUL decat in fata persoanei de la ONRC (cand va vine randul la ghiseu) – cu CI ORIGINAL in fata

,https://www.onrc.ro/templates/site/formulare/declaratie%20beneficiar%20real_v4.pdf

5.completati si cererea de mentiuni (cea care se face la orice modificare a datelor),

https://www.onrc.ro/templates/site/formulare/11-10-150.pdf

– se scrie pe dosarul cu sina cu litere de tipar numele societatii ,cui si „DECLARATIA PRIVIND BENEFICIARUL REAL”

– se perforeaza urmatoarele de la ultima pana la prima foaie -perforator este la informatii ( deci de jos in sus) astfel :

a. copie CI ADMINISTRATOR

b. cererea de la punctul 5

c. declaratia BENEFICIAR REAL -nesemnata (se semneaza de administrator la ghiseu in fata reprezentantului ONRC ) (si se completeaza cu toti asociatii care au mai mult de 25% din capitalul social . Este o declaratie pe proprie raspundere -nu sta nimeni sa verifice daca sunt toti asociatii acolo, deci ce treceti aia e. Nu trebuie sa treceti asociatii care au mai putin de 25% din capital , dar daca BENEFICIARUL REAL e diferit de asociatii din societate , acesta trebuie trecut)

d. ultimul este chilotelul de plastic care contine : copie dupa cererea de la punctul 5 completata si semnata integral +copie ci

Copia dupa cererea completata de la punctul 5 o faceti dupa ce semnati originalul tot la etajul 1 la informatii cu 0.67 lei fata/ verso, vi se elibereaza un bonulet daca totul e in ordine si in 3 zile lucratoare tot administratorul , nu altcineva , se duce si ridica decizia ( daca nu exista imputernicire notariala data ptr altcineva ) cu ci original ( la declaratia beneficiar real se bifeaza art 4 punct 1 pe prima pagina) termen de depunere : in 15 zile de la hot aga bilant 31.12.2019


Anul acesta se depune obligatoriu de toate personalitatile juridice in termen de 15 zile de la aprobarea bilantului. (bilantul are termen 29 mai 2020)

Read more

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală în 2018. Modul de impozitare a drepturilor de autor incepand cu data 26.03.2018 conform OG 18/2018

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală ce provin din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor. Aici sunt incluse și drepturile rezultate din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea.

Fiscalitatea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală a fost reglementată prin Ordonanța de urgentă nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, ce a intrat în vigoare din data de 23 martie 2018.

IMPOZIT

Pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală contribuabilii datorează impozit, în formă finală.

Acesta se calculează și reține la sursă de către plătitorii de venit.

Impozitul este în cotă de 10%, aplicată asupra venitului net (venitului brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, ce reprezintă 40% din venitul brut).

Baza de calcul impozit final = Venit net = Venit brut – 40%* Venit brut

Cotă impozit = 10%

Impozit = 10%*( Venit brut – 40%* Venit brut)

Atenție! Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.

Impozitul calculat și reținut reprezintă impozit final și se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut, de către plătitorii de venit.

Venit net în sistem real

Plătitorii de venituri prevăzuți nu au obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului din veniturile plătite dacă efectuează plăți către asocierile fără personalitate juridică, precum și către entități cu personalitate juridică, care organizează și conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

Contribuabilii care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 68, din Codul Fiscal.

Opțiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi și se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicita revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie, inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani, începând cu anul 2019.

Începând cu anul 2019, opțiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu informații privind determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 15 martie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

CONTRIBUȚII SOCIALE

pentru cazul în care impozitul se reține la sursă
CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE (CAS)

CAS se datorează de către persoanele fizice care realizează venituri din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țara, în vigoare la termenul de depunere a declarației D 212 – declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente, a venitului brut realizat în bază contractelor de activitate sportivă, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală, care se estimează a se realiză în anul curent.

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul prevăzut pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale pentru anul curent.

Contribuția este în cotă de 25%, aplicată asupra venitului ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țara, în vigoare la termenul de depunere a declarației 212*.

Bază de calcul CAS = venitul ales*

Cotă: 25%

Contribuție CAS = 25% * venitul ales

Atenție! Excepții:

– Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii

– Persoanele care au calitatea de pensionari

– Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor

CONTRIBUȚIA DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE (CASS)

CASS se datorează de către persoanele care realizează veniturile nete din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară se efectuează prin cumularea următoarelor venituri:

* venitul net sau norma de venit din activități independente;

* venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală stabilit în sistem real pe bază datelor din contabilitate;

*venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;

*venitul net sau normă de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;

*venitul și/sau câștigul din investiții. În cazul veniturilor din dividende și din dobânzi se iau în calcul sumele încasate;

*venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;

*venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

Baza de calcul CASS = echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației 212

Cota: 10%

Contribuția CASS = 10% * echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației 212

Atenție! Excepții:

– Persoanele fizice care au calitatea de pensionari

– Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor

CAZURI PRIVIND CALCULUL, REȚINEREA ȘI PLATĂ CAS ȘI CASS

Dacă persoanele fizice realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă:
obținute de la un singur plătitor de venit
și

nivelul net estimat al veniturilor, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția
plătitorul de venit are obligația să calculeze, să rețină, să plătească contribuția de asigurări sociale și să depună D 112 – Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurența contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

Dacă persoanele fizice realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă:
obținute din mai multe surse
și

veniturile nete estimate a se realiza de la cel puțin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția
desemnează prin contractul încheiat între părți plătitorul de venit de la care venitul realizat este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară și care are obligația să calculeze, să rețină și să plătească contribuția și stabilește venitul ales pentru care datorează contribuția, în anul în curs. Plătitorul de venit desemnat depune D 112 – Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile. Nivelul contribuției calculate și reținute la fiecare plată de către plătitorul de venit este cel stabilit de părți, până la concurență contribuției aferente venitului ales precizat în contract.

Dacă persoanele fizice realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul se reține la sursă:
obținute din mai multe surse
și

venitul net cumulat din aceste surse este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară
și

nivelul venitului net din drepturi de proprietate intelectuală estimat a se realiza pe fiecare sursă de venit este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția
contribuabilul are obligația depunerii declarației 212.

Atenție! În cazul în care veniturile realizate diferă de cele estimate:

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul de 12 salarii minime își pot modifică contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea declarației 212 oricând până la împlinirea termenului legal de depunere a acestei declaratiii unice.
În cazul în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime pe țara, în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, acestea datorează CAS la venitul ales (care nu poate fi mai mic decât 12 salarii minime) și CASS la nivelul a 12 salarii minime pe țara și au obligația depunerii formularului D 212.
În cazul în care persoanele fizice ce obțin veniturile din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri au estimat pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țara și au realizat un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țara, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plată contribuției de asigurări sociale de sănătate, acestea datorează CAS doar dacă au optat și CASS la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țara și depun formularul D 212, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate.
ATENȚIE! Contribuția de asigurări sociale plătită nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei.

  • pentru cazul venitului net în sistem real

Persoanele fizice depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice (formular D 212), până la data de 15 martie inclusiv a anului pentru care se stabilește contribuția datorată.

Read more

D212 – Raspunsuri oferite de ANAf la sesiunea online privind competarea declaratiei 212

Intrebare 1.

  1. Pentru un PFI cu venituri din activitati independente, este obligatorie plata venitului estimat pe 2018 si a contributiilor sociale pana 15 decembrie 2018 sau poate fi efectuata pana pe 15 martie 2019?
    2. Pentru stabilirea impozitului pe venitul realizat In 2018, se mai depune D212 rectificata dupa 1 ianuarie 2019?
    3. Daca aleg sa platesc pensia si sanatatea In functie de valoarea minima a plafonului (22.800 lei/an), se va mai face si o regularizare a acestora anul viitor In functie de venitul realizat In 2018?
    4. CASS de ce a devenit cheltuiala nedeductibila (asa ati mentionat In sesiunea anterioara, In cadrul unui raspuns)?
    5. Daca am depus D600, D220 si D200 In ianuarie 2018, mai este necesar sa depun D212?
    Pe langa normele metodologice pe care le asteptam pentru completarea declaratiei, va rog sa luati In considerare sa prezentati si lista actualizata a conturilor de trezorerie In care se vor face platile (ca sa fie totul cat mai clar).

Raspuns ANAF

1.Plata impozitului pe venitul annual estimat, precum si a contributiilor sociale, este obligatorie pana la data de 15 martie 2019.

2. Contribuabilul poate rectifica venitul estimat pana la termenul de plata a impozitului datorat, respectiv pana la data de 15 martie a anului urmator celui de impunere.

3. In situatia In care ati optat pentru plata CAS si CASS la un venit de 12 salarii minime brute pe tara, nu aveti obligatia depunerii declaratiei rectificative pentru recalcularea sumei reprezentand contribuitiile sociale.

4. Potrivit Codului fiscal, venitul net anual impozabil din activitati independente se determina prin Insumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate (venit net anual – pierderi reportate), din care se deduce CAS datorata.CASS nu este prevazuta ca cheltuiala deductibila la calculul venitului anual impozabil.

5.Da, formularele 220, respectiv 600 se Inlocuiesc cu declaratia unica, ce se va depune pana la 16 iulie 2018, daca ati depus D200 nu mai trebuie sa completati capitolul I din noul formular ptr. veniturile realizate In anul 2017.

In situatia In care se vor stabili alte conturi, acestea vor fi mediatizate.

Intrebare 2.

Ca si pensionar am vreo scutire la plata cas si cass daca obtin venituri peste 22800 lei?

Raspuns ANAF

Persoanele care au calitatea de pensionari nu datoreaza contribuții de asigurari sociale pentru veniturile obținute din activitați independente In anul 2018, dar datoreaza contributii de asigurari sociale de sanatate.

Intrebare 3.

Un titular al unei intreprinderi individuale cu venituri sub 22800 lei care are calitatea si de salariat trebuie sa plateasca CAS si sanatate? Va rugam sa raspundeti si pentru cazul in care veniturile ar fi peste 22800 lei.

Raspuns ANAF

In prima situatie mentionata de dvs., nu se datoreaza CAS In cazul In care se estimeaza un venit din activitatea independenta care nu se Incadreaza In plafonul reprezentand cel putin 12 salarii minime brute pe tara. Nu se datoreaza nici CASS daca veniturile cumulate, exclusiv cele din salarii, nu depasesc plafonul de 22800 lei
In cazul In care acest venit depaseste 12 salarii minime brute pe tara, se datoreaza si CAS si CASS.

Intrebare 4

O persoana angajata dar care a avut venituri din activitati independente in 2017 sub 22800 lei trebuie sa depuna 212?

Raspuns ANAF

Da, aveti obligatia depunerii formularului 212 In cazul In care sunteti salariat si ati obtinut venituri din activitati independente in anul 2017.
La Capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate In anul 2017” din declaratia 212, veti completa informatii In functie de categoria de venit obtinuta, de activitatea desfasurata si de modul de determinare a venitului net, . iar la capitolul II date privind veniturile estimate a se realiza In anul 2018
Plafonul de 22800 lei se are In vedere doar la stabilirea obligatiilor privind contributiile sociale .

Intrebare 5

Un pensionar care are PFA la venit real, prestari servicii, a realizat in 2017 un venit care a depasit plafonul de 12 salarii minime, insa in 2018 a estimat un venit sub plafon. Ce obligatii de plata are de declarat in D212? Daca de plata contributiei la pensii este scutit, va fi scutit si de sanatate pentru ca a estimat un venit sub plafon?

Raspuns ANAF

In D 212 se completeaza informatii privind veniturile realizate In anul 2017 . Totodata se declara si veniturile estimate pentru anul 2018 pentru care se calculeaza impozit pe venit In cota de 10% .
In cazul pensionarilor care realizeaza venituri dinactivitati independente nu se datoreaza CAS ptr aceste venituri. In situatia In care persoana respectiva realizeaza si alte venituri In afara pensiei, care cumulate depasesc plafonul de 22800 lei se datoreazacontribuția de asigurari sociale de sanatate in anul 2018.

Intrebare 6

O pfa care declara ca estimeaza un venit net sub plafon in declaratia 212 pentru anul 2018, poate alege sa nu plateasca CAS pentru anul 2018 ?

Raspuns ANAF

Daca venitul estimat a se realiza In anul 2018, este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țara In vigoare, nu aveți obligația completarii capitolului corespunzator pentru stabilirea contribuțiilor de asigurari sociale In declarația 212.

Intrebare 7

Pentru anul 2018 in categoria cheltuielilor deductibile aferente unei activitati din profesii liberale nu se cuprind CAS-ul si CASS-ul. Sumele datorate pentru CAS si CASS se vor scadea din venitul net impozabil (punctul 3) si suma rezultata se va trece la randul 3.1 Venit impozabil?

Raspuns ANAF

In formularul 212,pentru anul 2018 se declara In formular doar veniturile estimate.
Potrivit reglementarilor valabile In anul 2018, venitul net anual impozabil, din activitati independente se determina prin Insumarea tuturor veniturilor nete anuale recalculate (venit net anual – pierderi reportate), din care se deduce CAS datorata.
CASS nu este deductibila la calculul venitului anual impozabil.

Intrebare 8

  1. In cazul in care depun D212 cu un venit estimat de 6.000 lei si la 31.12.2018 constat ca am depasit venitul din activitati independente determinat in sistem real (comision asigurari), in calitate de PFI (exemplu realizez 7.500 lei in loc de 6.000), se poate depune rectificativa la D212?
    2. Pana la ce data se poate depune declaratia rectificativa si pana la ce data trebuie sa achit impozitul ca sa beneficiez de cei 10% reducere?
    3. In cazul prezentat cum pot sa beneficiez de 5 % la plata impozitului. (CAS si CASS nu datorez)?
    4. Pentru a beneficia de reducere de 5% pentru depunere D112 prin internet cu semnatura digitala si 5% plata impozit ce documente trebuiesc intocmite?
    5. Pot sa beneficiez de 10% reducere si in cazul in care va trebui sa depun o declaratie rectificativa?

Raspuns ANAF

Contribuabilul poate rectifica venitul estimat pana la termenul de plata a impozitului datorat, respectiv pana la data de 15 martie a anului urmator celui de impunere.
Bonificația se determina de contribuabil, iar impozitul de plata va fi diminuat cu valoarea bonificației. Valoarea bonificației se stabilește de catre contribuabil și se Inscrie In mod distinct In declarația unica privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoane fizice, sub rezerva verificarii ulterioare. Bonificațiile pentru plata anticipata a impozitului trebuie Inscrise In Declarația Unica In secțiunea „Sumarul obligațiilor fiscale” In rubricile fiecarui tip de bonificație, iar plata impozitului estimat se va face conform sumelor Inscrise In campul „Impozit pe venit de plata pana la 15.12.2018”. Bonificațiile de 5% pentru depunerea online a formularului 212, pana la data de 16.07.2018 se calculeaza la depunerea declaratiei unice, pentru veniturile realizate In anul 2018, In anul 2019,acordarea acestora fiind condiționta și de plata integrala a impozitului pe venit pana la 15 martie 2019.
Depunerea electronica a declaratiei 212 nu trebuie justificata cu alte documente, depunerea electronica se poate face prin SPV sau utilizand un certificat digital calificat .
In cazul in care, ulterior depunerii declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, contribuabilul corecteaza impozitul pe venitul anual estimat in sensul majorarii acestuia, beneficiaza de bonificatie pentru impozitul pe venit anual estimat, inclusiv pentru sumele estimate suplimentar.

Intrebare 9

In luna ianuarie 2018 am depus D200 si D220.Cind o sa depun D212 mai declar inca odata si datele referitoare la declaratiile de mai sus(regularizare 2017 si anticipate 2018)?
Ma intereseaza sa depun D212 online pt a beneficia de reducerea de 5%
Se considera ca am depus deja cele 2 declaratii si nu mai pot fi depuse online trebuind sa declar pe 212 doar datele referitoare la cas si cass si in felul acesta nu mai beneficiez de cei 5%?

Raspuns ANAF

In sitiatia In care ati depus formularul 200 – Declaratia privind veniturile realizate din Romania la organul fiscal competent pentru veniturile realizate In anul 2017 pana la data intrarii In vigoare a OUG nr.18/2018, nu aveti obligatia depunerii formularului 212 pentru veniturile realizate In anul 2017, dar pentru veniturile estimate si pentru stabilirea obligatiilor privind contributiile sociale, chiar dac ati depus
formularul 220 , pentru anul curent, trebuie sa depuneti Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, pana la 16 iulie 2018.

Intrebare 10

PFA impus la norma de venit, asigurat la Casa de sanatate pentru concedii si indemnizatie, intra in concediu medical 2 luni, pentru perioada respectiva nu datoreaza impozit, cass respectiv cas se retine din indemnizatie de Casa de sanatate, cum completam 212 acea perioada ?

Raspuns ANAF

Referitor la contributiile retinute din indemnizatia de concediu medical va mentionam ca In conformitate cu Codul Fiscal , art 154(1) Urmatoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurari sociale de sanatate: i) persoanele fizice care se afla In concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca, acordate In urma unor accidente de munca sau a unor boli profesionale, precum și cele care se afla In concedii medicale acordate potrivit Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari și completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile și completarile ulterioare, pentru indemnizațiile aferente certificatelor medicale;

In situatia In care va desfasurati activitatea pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se reduce proportional, astfel Incat sa reflecte perioada de an calendaristic In care a fost desfasurata activitatea respectiva.
In ceea ce priveste baza de calcul a contributiei de asigurari sociale de sanatate, aceasta se stabileste In baza normei de venit redusa, potrivit prevederilor art. 170 din Codul fiscal.
Pentru informatii suplimentare privind indemnizatia pentru concediul medical va sugeram sa va adresati Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Sursa: Facebook / pagina oficiala ANAF

Read more

Legea preventiei : Ministrul pentru mediul de afaceri anunta ca Legea preventiei va intra saptamana viitoare in dezbatere publica!

Proiectul Legii preventiei va intra saptamana viitoare in procedura de dezbatere publica, a anuntat Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, la inceputul sedintei de guvern de joi. Acesta a mai spus ca sub incidenta legii nu vor intra faptele contraventionale cu un grad de pericol ridicat, „care sa afecteze sanatatea si securitatea populatiei, si, aici, as mentiona produse alimentare alterate, munca la negru”.

Ministrul a mai spus ca va exista va exista un portal unic care sa contina toate elementele referitoare la obligatiile legale pe care agentii economici le au in raport cu organismele de control. „Ganditi-va ca un IMM cu doi angajati, pe langa faptul ca trebuie sa-si desfasoare activitatea de zi cu zi, trebuie sa cunoasca si un univers de restrictii. De aceea, componenta de informare-educare este esentiala in asamblarea noii legi”, a precizat ministrul. Acesta a mai spus ca un principiu al Legii preventiei este identificarea zonei de rezonabilitate in actul de control. La prima abatere ar urma sa fie dat un avertisment, fara alte sanctiuni complementare, dar cu o monitorizare riguroasa a planului de conformare.

Scopul Legii preventiei va fi prevenirea aplicarii automate a sanctiunilor pentru faptele care constituie contraventii, prin intocmirea unui plan de conformare, astfel incat sa fie acordat contribuabilului un termen in care va avea posibilitatea sa corecteze neregulile constatate si sa se conformeze dispozitiilor legale. Aceasta lege va obliga autoritatile cu atributii de control sa procedeze, in primul rand, la educarea si perfectionarea antreprenorilor, precum si la prevenirea greselilor. Practic, un agent economic nu va mai putea fi sanctionat, daca inainte nu a fost indrumat si prevenit, potrivit unui comunicat al Guvernului din 12 ianuarie 2017.

Potrivit acestuia, Legea preventiei se va aplica pentru sanctiunile prevazute de: Codul fiscal, Codul de procedura fiscala, Legea securitatii si sanatatii in munca, Codul muncii, Legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, Legea contabilitatii, Legea dialogului social, Legea privind infiintarea si dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de munca, Hotararea de Guvern privind registrul general de evidenta a salariatilor.

sursa : hotnews.ro

Read more

Cele 7 plafoane fiscale actualizate la 2017 (in functie de cursul la 31.12.2016)

Iata mai jos care vor fi cele 7 plafoane fiscale care se aplica incepand cu 1 ianuarie 2017, actualizate in functie de cursul valutar de la 31.12.2016 .

Avand in vedere ca 31 decembrie 2016 a fost zi nebancara, in care nu s-a publicat un curs, cursul valutar este cel publicat in 30.12.2016 : 4,5411 lei/eur.

  1. Plafonul pentru incadrarea la microintreprinderi – cifra de afaceri sub 100.000 eur (cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în EUR este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent –la 31.12.2016 a fost de 4,5411  prin urmare plafonul este 454.110 lei.
  2. Plafon pentru care ai obligatia de a te inregistra ca platitorde tva: cifra de afaceri : 65.000 eur.
    Mai precis, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei, poate aplica scutirea de TVA ( regim special de scutire)
  3. Plafonul pentru a trece de la tva la incasare la tva normal– cifra de afaceri :2.250.000 lei.
  4. Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în Româniaachiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc printre altele si condiţia ca valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR (34.000lei la cursul valutar de schimb comunicat de Banca Nationaa a Romaniei la data aderării).
  5. Plafonul pentru trecerea de la platitor trimestrial de tva la platitor lunareste cifra de afaceri de 100.000 eur(contravaloarea  in lei se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului  2016 respectiv 4,5411 ). Astfel plafonul la 2017 este de454.110  lei.
  6. Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, au obligația determinării venitului net anual în sistem real.(Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al sumei de 100.000 EUR este cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal 2016 –inca nu a fost publicat.
  7. Pentru vânzări la distanţă, plafonul de la art. 275 alin. (2) lit. a) din CF este de 35.000 eur.(contravaloarea in lei se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de BNR la data aderării şi se rotunjeşte la cifra miilor. Rotunjirea se face prin majorare, când cifra sutelor este egală cu sau mai mare decât 5, şi prin reducere, când cifra sutelor este mai mică decât 5, prin urmare plafonul este de118.000 lei.)

 

 

sursa : contzilla.ro

Read more

ANAF: Modificari ale Codului fiscal, aplicabile de la 1 ianuarie 2017


Noul Cod fiscal a intrat in vigoare la inceputul anului in curs, insa unele prevederi devin aplicabile incepand cu prima zi a anului viitor. Totodata, exista si reglementari care vor disparea efectiv din 2017, precum impozitul pe constructii cunoscut mai bine ca „taxa pe stalp”. Despre acestea, dar si despre celelalte noutati fiscale ce vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2017, aflati din cele ce urmeaza.

TVA standard de 19%

Una dintre principalele prevederi aplicabile din prima zi a anului urmator vizeaza o noua reducere a cotei standard de TVA, de la 20%, atat cat este in prezent, la 19%.

Taxa pe stalp dispare in ceea ce priveste impozitul pe constructii, cunoscut mai bine ca „taxa pe stalp”, acesta va fi eliminat la finele anului in curs. Astfel, in 2016, impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie 2015, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor. Conform reglementarilor aplicabile in prezent, la plata impozitului pe constructii sunt obligate trei categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza:

– persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonial, potrivit legilor de organizare si functionare;

– persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

– persoanele juridice cu sediu social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene. Prin urmare, contribuabilii enumerati anterior au fost obligati sa calculeze si sa declare impozitul pe constructii, pana la data de 25 mai, plata „taxei pe stalp” realizandu-se in doua transe egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie.

Ce se schimba in zona CASS? Codul fiscal va aduce noutati, din prima zi a lui 2017, si in ceea ce priveste contributiile de asigurari sociale de sanatate (CASS).

1. Venituri din salarii sau cele asimilate salariilor:

– daca totalul veniturilor obtinute lunar va fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, contributia individuala se va calcula in limita acestui plafon.

2. Venituri din pensii:

– si in cazul persoanelor care obtin venituri din pensii, pentru veniturile realizate din 2017 incepand, in situatia in care veniturile depasesc valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, CASS individuala se va calcula in limita acestui plafon.

3. Venituri din activitati independente:

– pentru astfel de venituri realizate, din 2017 baza lunara de calcul nu va putea fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

4. Venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care impozitul pe venit se retine la sursa:

– pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie anul viitor, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

Astfel, din 2017, spre deosebire de anul in curs, veniturile din drepturi de proprietate intelectuala vor fi incluse in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul va obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la cinci castiguri salariale medii brute. in mod asemanator, si veniturile obtinute din dividende vor fi incluse in baza de calcul a contributiei la sanatate, chiar daca beneficiarul este salariat, cu mentinerea aceleiasi plafonari amintite si anterior.

5. Venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura:
– si in cazul realizarii acestor venituri, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

6. Venituri din investitii si alte surse

– in mod similar, pentru persoanele care realizeaza venituri din investitii sau din alte surse, bazele lunare de calcul nu vor putea fi mai mari decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut.

Si in situatia persoanelor fizice care beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si a celor care primesc indemnizatie lunara pentru cresterea copilului, daca totalul veniturilor obtinute lunar va fi mai mare decat valoarea a de cinci ori castigul salarial mediu brut, contributia individuala se va calcula, de anul urmator, in limita acestui plafon.

Impozit specific pentru industria hoteliera si de alimentatie publica

Tot din 2017 va intra in vigoare si Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, prevederile acesteia urmand sa avantajeze anumite companii si sa dezavantaje multe altele, in special pe cele de mici dimensiuni.

Mai exact, impozitul specific, care va fi calculat in functie de cateva variabile, cum ar fi suprafata, rangul localitatii sau sezonalitatea, va fi datorat de toate societatile care au inscrise in actul constitutiv, ca activitati principale sau secundare, una sau mai multe activitati prevazute de opt coduri CAEN din domeniile turistic, hotelier, restaurante, baruri si alimentatie publica. Astfel, indiferent daca sunt sau nu profitabile, restaurantele, barurile ori cafenelele vor trece de la anul la acest nou sistem de impozitare.

Sursa: ANAF

Read more

Ghid complet pentru plata drepturilor de autor în 2016. Ce impozite plătesc și ce declarații depun persoanele fizice și companiile

Din 2016, toate persoanele plătite pe drepturi de autor vor datora CAS în sumă de 10,5%, chiar dacă sunt și salariate (fac excepție pensionarii, care nu datorează CAS pentru drepturi de autor, n.red.).

CAS va fi reținut și virat de către compania plătitoare de drepturi de autor.

Impozit pe venit

Începând cu 2016, se mărește cota forfetară de cheltuieli de la 20% la 40%.

Se modifică modalitatea de reținere a impozitului pe venit considerat impozit final. Din 2016, baza de calcul pentru impozitul pe venit se determină scăzând din venitul brut cheltuielile forfetare de 40% și contribuțiile sociale reținute.

Practic, va fi mai eficient pentru persoanele fizice să treacă în contractul de prestări servicii că impozitul pe venit este final. În acest fel, i se reține un impozit de 9,60% ( 60% X 16%) comparativ cu 10%, cât ar fi impozitul reținut în cazul în care nu se face această opțiune în contract. Plus că persoana fizică va scăpa de completarea declarației 200.

CASS

CASS de 5,5% va deveni obligatoriu din 2017, în anul 2016 persoanele care obțin venituri din drepturi de autor și sunt și salariați nu vor plăti CASS aferent drepturilor de autor.

1. Cine poate fi plătit pe baza drepturilor de autor

Persoanele fizice care au un drept de autor asupra muncii lor pot fi remunerate pe baza unui contract de cesiune a drepturilor de autor. Dreptul de autor asupra lucrării se transferă plătitorului.

Activitățile care acoperă dreptul de autor sunt: crearea de opere literare și publicistice, inclusiv programele de calculator; operele științifice, fotografice, muzicale, de artă plastică sau grafică sau operele de arhitectură.

Legislație: Legea 8/1996 privind drepturile de autor

2. Atenție la reclasificările făcute de ANAF

Ce verifică ANAF

Organele fiscale pot să reclasifice o activitate aferentă unui drept de autor ca și activitate aferentă unui salariat, dacă există suspiciunea că activitatea aferentă dreptului de autor maschează o activitate salarială, cu scopul de a plăti mai puține taxe.

Condiții pentru reclasificare

Codul Fiscal stipulează că o activitate este independentă dacă sunt îndeplinite cel putin patru condiții din cele șapte menționate în Cod.

Cele șapte criterii sunt:

  • libertatea de a alege modalitatea de lucru;
  • prestează servicii pentru mai mulți clienți;
  • riscurile privind activitatea prestată sunt suportate de către persoana fizică;
  • persoana fizică folosește bunuri proprii pentru desfășurarea activității;
  • se folosesc cunoștințele deținute de către persoana fizică;
  • persoana fizică face parte dintr-un organism/corp care coordonează activitatea profesională;
  • persoana fizica poate să angajeze alte persoane sau să colaboreze cu terți pentru prestarea serviciului.

Riscuri

Organele fiscal pot reclasifica activitatea aferentă dreptului de autor ca și activitate salarială și să recalculeze taxele aferente. Diferența de taxe și penalitățile de întârziere sunt datorate solidar de către angajator și persoana fizică.

Legislație: art 7 pct 3 din Codul fiscal

3.    Înregistrare activitate de drepturi de autor. Unde trebuie înregistrat și ce declarații trebuie depuse

Declarația 020 „Declarația de înregistrare fiscală” depusă la ANAF

Declarația 020 se depune la ANAF în momentul începerii activității. Această declarație se depune indiferent dacă persoana fizică a optat pentru impozit pe venit final sau nu.

Declaratia 220 privind veniturile estimate

Dacă persoana fizica optează pentru calculul impozitului în sistem real (adică va ține contabilitatea în partidă simplă evidențiind veniturile și cheltuielile deductibile), trebuie să depună Declarația 220 în 30 de zile de la data începerii activității sau până în data de 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au desfășurat activitate în anul precedent.

Legislație: art 71, art 120 din Codul fiscal

4.  Ce opțiuni au persoanele fizice plătite pe drepturi de autor

4.1 Opțiunea pentru impozit pe venit ca impozit final

Persoanele fizice pot opta în contractul de prestări servicii pentru impozit pe venit caimpozit final. Dacă optează pentru această soluție, persoana fizică nu mai trebuie să țină evidența contabilă, iar impozitele vor fi reținute și plătite de către firma plătitoare a drepturilor de autor.

Din 2016, este mai eficientă aceasta modalitate, deoarece se reține un impozit de 9,60% (60% X 16%) comparativ cu 10%, cât ar fi reținerea în cazul în care nu se optează pentru impozit pe venit final.

Dacă persoana fizica nu optează în contract pentru impozit pe venit ca impozit final, trebuie să țină evidența veniturilor în Registrul de evidență fiscală și să depună declarația 200.

Impozitul pe venit se calculează scăzând din venitul brut o cotă forfetară de cheltuieli în sumă de 40% din venitul brut și contribuțiile sociale reținute.

4.2 Impozitarea venitului în sistem real

Dacă persoana fizică consideră că pentru obținerea veniturilor au fost generate cheltuieli mai mari de 40% din venituri, se poate opta pentru calculul impozitului pe venit în sistem real, depunând declarația 220 și declarația 200 (vezi punctul 3). Totuși, sunt puține cazurile în care cheltuielile aferente activității de drepturi de autor să depășească 40% din venituri.

Legislație: Ordinul  170/2015; art 70, art 71,72, 73  din Codul fiscal

5. Ce declarații se depun anual la Fisc

Declaratia 200 privind veniturile realizate

Declarația 200 se depune în functie de opțiunea pe care o ia persoana fizică plătită pe baza dreptului de autor, în momentul încheierii contractului de prestări servicii.

Dacă se optează pentru impozitul pe venit ca impozit final, persoana fizica nu mai trebuie sa mai depuna declaratia 200. Platitorul contractului va retine 16% din venitul brut din care va scadea cheltuielile forfetare in suma de 40% din valoarea contractului si contributiile sociale retinute.

Dacă nu se optează pentru impozit pe venit ca fiind final, persoana fizică trebuie să depunădeclarația 200 până în data de 25 mai anul următor.

Legislație: art 70-73 din Codul fiscal

Depășire plafon cifra de afaceri 220.000 lei

Dacă persoana fizică depășește de-a lungul unui an cifra de afaceri de 220.000 lei, trebuie să se înregistreze din punct de vedere al TVA, depunând declarația 020.

Legislație: art 310 alin 1 din Codul fiscal

6. Ce declarații depun companiile plătitoare de drepturi de autor

Declarația 112

Declarația 112 se depune cu datele și CNP-ul persoanei pentru care s-au reținut impozitul pe venit și contributiile sociale până în data de 25 a lunii următoare reținerii. Informațiile pentru beneficiarii drepturilor de autor se declară la secțiunea C.

Declarația 205 recapitulativă

Declarația 205 se depune până la sfârșitul lunii februarie a anului următor reținerilor. Declarația va reflecta valoarea tuturor reținerilor la nivel de fiecare beneficiar, trecându-se CNP-ul fiecăruia.

7. Impozit pe venit. Cum se calculează și când se plătește

Impozitul pe venit este declarat și plătit în funcție de opțiunea pe care o ia persoana fizică plătită pe baza dreptului de autor, în momentul încheierii contractului de prestări servicii. Din 2016, este mai eficientă modalitatea impozitului pe venit ca impozit final, deoarece se reține un impozit de 9,60% (60% X 16%), comparativ cu 10%, cât ar fi reținerea în cazul în care nu se optează pentru impozit pe venit final

Dacă se optează pentru impozitul pe venit ca impozit final, persoana fizică nu mai trebuie să mai depună declarația 200 și nu mai trebuie să plătească niciun impozit suplimentar. Plătitorul contractului va reține 16% din venitul brut, din care va scădea cheltuielile forfetare în sumă de 40% din valoarea contractului și contribuțiile sociale reținute.

Dacă nu se optează pentru impozit pe venit ca final, plătitorul de contract va reține impozit pe venit în sumă de 10% din valoarea contractului. Persoana fizică trebuie să depună declarația 200 până în data de 25 mai anul următor. În declarația 200, persoana fizică va trece valoarea veniturilor obținute, iar la cheltuieli deductibile va trece 40% din veniturile brute (pentru persoanele care folosesc cote forfetare de cheltuieli) și contravaloarea contribuțiilor sociale reținute.

ANAF va trimite o decizie pentru plata diferenței de venit.

Persoanele fizice care realizează venituri din proprietate intelectuală au posibilitatea să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real. Această opțiune se face în 30  de zile de la începerea activității sau până la data de 31 ianuarie pentru persoanele fizice care au realizat venituri în anul anterior și este obligatorie cel puțin 2 ani.

Legislatie: art 70, art 71, art 72, art 73 din Codul fiscal

8. CAS. Cum și când  se plătește

Începând cu 1 ianuarie 2016, persoanele fizice care sunt plătite pe bază de drepturi de autor li se calculează și reține CAS de către plătitorul de venit , indiferent dacă persoana fizică are și calitatea de salariat (excepție fac pensionarii).

CAS este  calculat prin formula:

CAS datorat = (Venit contract – 40% din venit reprezentând cheltuieli forfetare) * 10,5%

Baza la care se calculează cota de 10,5% nu poate să fie mai mare de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

CAS-ul calculat și reținut reprezintă impozit final.

Legislație: art 149 din Codul fiscal

9. CASS. Cum și când se plătește

În anul 2016, persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și care sunt și salariate nu trebuie să plătească CASS . Începând cu 1 ianuarie 2017, vor plăti CASS și persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de autor și sunt și salariați.

Calculul CASS se face:

CASS datorat = (venit contract – 40% X venit brut reprezentând cheltuieli forfetare) X 5,5%

Începând cu 1 ianuarie 2017 baza de calcul al CASS nu poate fi mai mare de 5 ori salariul mediu brut pe economie.

Legislație: art 171 din Codul fiscal

10. Persoane fizice obțin venituri din drepturi de autor din servicii în străinătate

Persoana fizică ce încasează servicii din străinătate trebuie să declare aceste venituri în declarația 201.

Dacă persoana fizică ce obține venituri din drepturi de autor prestează servicii către companii din UE plătitoare de TVA (indiferent dacă serviciul este efectuat în România sau în străinătate) trebuie să se înregistreze la ANAF din punct de vedere al TVA-ului. De asemenea, trebuie să se înregistreze în ROI și să depună declarația 390 pentru lunile în care s-au efectuat serviciile.

Pentru a beneficia de convenția de evitare a dublei impuneri, persoana fizică trebuie să prezinte companiei străine certificatul de rezidență fiscală din România. Dacă prezintă certificatul de rezidență fiscală, compania străină nu va reține niciun impozit.

Dacă de-a lungul a 12 luni, persoană fizică stă mai mult de 183 de zile într-o țară străină, se aplică convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și țara respectivă. Regula este că, dacă se depășesc 183 de zile, persoana fizică va plăti impozitul pe venit în țara respectivă  (doar pentru venitul obținut din acea țară) și trebuie să se înregistreze ca sediu permanent. În România, va primi credit fiscal și poate solicita rambursarea impozitului reținut în România.

Dacă persoana fizică stă mai mult de 183 de zile în afara României, trebuie să depună la ANAF și “Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România

Legislație: convenția de evitare a dublei impuneri, art 59 alin 3, art 230 alin 3, art 317 alin 1 lit b, art 317 alin 10 din Codul fiscal.

sursa : www.avocatnet.ro

Read more

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a trecut de Senat .

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor a trecut de Senat în septembrie 2015, iar astăzi a fost adoptat şi de Camera Deputaţilor. Asta înseamnă că documentul mai are nevoie doar de semnătura preşedintelui Klaus Iohannis pentru a se aplica.

Persoanele care, în ultimii doi ani (faţă de un an, cât se prevede acum) de dinaintea naşterii copilului, au obţinut venituri impozabile timp de minimum 12 luni vor beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. În plus, spre deosebire de regulile actuale, vor putea să ceară intrarea în concediu şi persoanele care câştigă bani din silvicultură şi piscicultură.

„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”, scrie în forma amendată a propunerii de act normativ.

În prezent, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, părinţii trebuie să opteze ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. Astfel, deoarece deputaţii au adoptat proiectul, părinţii vor beneficia de o durată unică a concediului de creştere.

În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă, ca în momentul de faţă. „Indemnizaţia lunară (…) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevede iniţiativa legislativă care va ajunge în perioada următoare la promulgare. În acest fel, parlamentarii sunt de părere că se va asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.

Dispoziţiile legale actuale stabilesc că indemnizaţia are un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi limitele minime şi maxime sunt raportate la indicatorul social de referinţă (ISR – care momentan are un cuantum de 500 de lei). Mai exact, pentru concediul de creştere până la vârsta de un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 6,8 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 3.400 de lei), iar pentru concediul de creştere până la vârsta de doi ani, indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 2,4 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei).

Proiectul de lege va urma să se aplice începând din data de 1 iulie (după creşterea, la 1 mai, a salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei), ceea ce înseamnă că indemnizaţia va avea un cuantum minim de 1.062,5 lei.

Nivelul indemnizaţiei va fi majorat, potrivit actului adoptat azi, cu 1.062,5 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

În altă ordine de idei, părinţii aflaţi în concediul de creştere care vor opta pentru o revenire mai rapidă în câmpul muncii vor primi lunar un stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă aferentă concediului, adică 531,25 lei. În prezent, stimulentul de inserţie are un cuantum lunar de 1 ISR, adică 500 de lei.

La fel ca în prezent, oricare dintre cei doi părinţi ai copilului va putea să ceară intrarea în concediul de creştere şi stimulentul de inserţie.

De reţinut este că duminică, într-o emisiune la postul Pro TV, premierul Dacian Cioloş a atras atenţia că parlamentarii n-au indicat de unde se vor putea lua bani pentru creşterea indemnizaţiei de concediu, din moment ce alocările bugetare pentru 2016 deja au fost făcute.

Important! În forma pe care a adoptat-o Senatul anul trecut, propunerea de act normativ prevedea că persoanele care alegeau concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani urmau să primească în primul an cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei. Astfel, abia în al doilea an cuantumul maxim urma să fie de doar 1.200 de lei. Totuşi, deputaţii au ales să renunţe la această variantă.

Indemnizaţiile celor aflaţi deja în concediul de creştere vor fi recalculate

Propunerea de act normativ urmează să intre în vigoare de la 1 iulie, iar aceasta se va aplica inclusiv părinţilor care la momentul respectiv se vor afla deja în concediul de creştere.

Mai precis, persoanele aflate în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (ori trei ani, în cazul copilului cu handicap) sau în plata stimulentului de inserţie, precum și în concediul fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani îşi vor putea modifica opţiunea în baza unei cereri şi a actelor cu care se dovedeşte suspendarea realizării veniturilor impozabile pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani).

Referitor la părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare se va face din oficiu, în baza documentelor folosite la acordarea acestui drept.

Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie promulgat de preşedintele ţării şi publicat în Monitorul Oficial.

sursa avocatnet.ro

Read more